După anexarea Crimeei de către Federația Rusă, peninsula a devenit un adevărat uriaș port-avion ultra-militarizat, care are drept scop nu numai apărarea teritoriului cucerit prin forță și cu omuleți verzi în februarie-martie 2014, nu numai monitorizarea avansată a statelor din arealul Regiunii Mării Negre Extinse, dar deține și capabilități pentru utilizarea directă a forței în regiune dar are chiar și postura de punct de pornire pentru proiecția de capabilități prin strâmtori în Estul Mediteranei.
Această utilizare extensivă a peninsulei strategice, care are capacitatea de a controla comerțul Est-Vest și Nord-Sud în Marea Neagră, este cu atât mai preocupantă cu cât în peninsulă au fost amplasate categorii de arme diverse
Astfel, din 2014, a existat un proces continuu și major de modernizare a diferitelor categorii de armament de la complexele militare de rachete anti-navă și antiaeriene de coastă la sistemele anti-aeriene multiple, mergând până la nave și submarine echipate cu rachete de croazieră tip Kalibr. Reînnoirea capabilităților vine după o perioadă de blocaje majore făcute de Ucraina în modernizarea flotei de la Marea Neagră, inclusiv printr-un acord care nu permitea amplasarea unei capabilități noi decât după amplasarea unei capabilități echivalente de către Ucraina. Acordul a funcționat și în timpul președintelui Yanukovici și a dispărut din aplicare odată cu anexarea Crimeii.
După anexare, prima categorie de arme noi amplasate de Rusia au fost navele și submarinele echipate cu rachete de croazieră, fiind utilizate nave maritime din seria fregatelor Amiral, (proiectul militar 11356) și submarine diesel electrice clasa Varshavyanka (Proiect 636.3). Fregatele Amiral sunt dotate cu rachete cu rază de acțiune de 2600 km Kalibr și au participat la vizita portavionului Kuznetsov în Siria. Din 2015, au sosit și corvetele Buyan M (Project 21631), vase multi-rol ce pot opera în apele agitate și de-a lungul coastelor Mării Negre și ale Mării Mediterane. Sunt echipate cu tunuri A-190 sisteme anti-aeriene Duet și rachete anti-navă Oniks.
Ne puteți urmări și pe Google News
O altă categorie de nave este corveta Karakut (Proiect 22800) dotată cu rachete și artilerie pentru utilizare lângă țărm, în timp ce nava amiral a Flotei Mării Negre este crucișătorul Moskva, dotat cu rachete de croazieră, și care urmează să fie modernizat până în 2018. De asemenea, în Flota Mării Negre au mai venit 40 de nave și vase de sprijin, mai multe decât orice altă flotă a Rusiei, potrivit datelor din 2016. În octombrie 2016 au venit cele 6 submarine diesel electrice din clasa Varshavyanka, dar a fost necesară construcția infrastructurii de la țărm pentru ele. Și acum continuă construcția pentru baza lor la Novorossiysk. 4 submarine sunt în port și două, prin rotație, în misiuni pe mare.
După reunificare au fost detașate și 30 de avioane de luptă multirol Suhoi 30 SM, generația 4++, alocate districtului militar de Sud din care face parte Crimeea. Avioanele pot detecta și urmări 15 ținte în aer și pot trage concomitent în câte 4 ținte deodată. Pot duce câte 9 tone de rachete ghidate aer-aer și alte arme ce pot fi instalate în 12 puncte ale aeronavei. Aceste avioane vor înlocui bombardierele Suhoi 24 amplasate în peninsulă. Iar antiaeriana are sisteme de apărare S-400, sisteme de artilerie și rachete Pantsir-S și sunt așteptate în anii viitori sisteme anti-aeriene Buk- M2 și Tor-M2. La nivelul apărării anti- navă, există sistemele Bastion și Bal îndreptate în direcția sud-est, respectiv către intrarea prin strâmtori, sisteme care sunt dotate cu rachete sub-sonice de joasă altitudine Kh-35 care pot lovit ținte la distanța de 130 km.
Marea problemă a unei fortărețe înarmate precum Crimeea este că astăzi, în lipsa turismului și din cauza interdicțiilor ucrainene, veniturile sunt acoperite în proporție de doar 15% local, restul fiind fonduri completate de către Moscova, de la Guvernul central. În condițiile unui pod nefiabil peste strâmtoarea Kerci(încă neconstruit) și a unei relații de furnituri limitate din Ucraina, prezența unor asemenea capabilități fără capacitate de a produce mâncare și utilități poate determina o catastrofă, dacă vreodată Rusia nu va mai avea resurse să plătească și nici formule de aprovizionare. Crimeea e transformată astfel, prin militarizare, întro adevărată bombă cu ceas în mijlocul Mării Negre, capabilă să-și ia necontrolat soarta în mâini și să atace alte state și teritorii adiacente, cu precădere Ucraina de sud, spre a dobândi resursele de existență și bunăstare tocmai bazânduse pe armamentul din regiune.
Recomandările noastre
