Este povestea unui tânăr din București, abandonat de părinți și trecut prin leagănele de copii încă din primele zile de viață. Marcat de suferințele prin care a trecut, acum se preocupă de nevoile orfanilor, dar și a bătrânilor năpăstuiți de soartă.
Mihai Căldăraru este un tânăr din București, care nu a împlinit încă 33 de ani. Născut ultimul într-o familie cu mulți copii, nu a avut parte de copilărie precum ceilalți șase frați ai lui. Mai mult de jumătate din viață a petrecut-o prin orfelinate, unde a fost abandonat de părinți, imediat după naștere. La Revoluție, încă nu împlinise trei ani. Și-a regăsit familia abia după vârsta majoratului, însă a continuat să-și trăiască viața singur, pe cont propriu. Prima slujbă a fost aceea de ajutor într-un restaurant, la spălat de vase. Bătăile luate în orfelinate l-au marcat pentru tot restul vieții. Supliciul îndurat pe toată perioada copilăriei i-a dat și un sens în anii ce au urmat. Acela de a sări în ajutorul celor necăjiți, asa cum a fost și el. Din anul 2011 s-a dedicat celor nevoiași, după ce a „pus pe roate” o asociație nonprofit . „Dăruind vei dobândi” este sloganul care îl ține în activitate și în ziua de astăzi. Mihai nu cere bani! Tot sprijinul cerut pentru cei nevoiași constă în alimente, haine, dulciuri și alte produse de strictă necesitate. Munca de ajutorare a celor nevoiași are și o răsplată pe măsură, spune Mihai! Este vorba despre zâmbetul de pe fața lor!