Craterul de la Slănic Prahova prezintă urme de stabilizare. Prefectul judeţului Prahova, Emil Drăgănescu, a declarat că tasarea dolinei care a apărut pe strada 23 August din oraşul Slănic în urmă cu o săptămână prezintă urme de stabilizare.
Ce se întâmplă cu craterul de la Slănic Prahova
„În urma constatărilor făcute aseară (sâmbătă, n.r) la faţa locului, împreună cu prof. univ. dr. ing. Manole Stelian Şerbulea, cu reprezentantul Apelor Române, Grădinaru Florin Adrian, şi alături de primarul oraşului Slănic, Costea Daneluş, am constatat că tasarea prezintă urme de stabilizare”, a transmis Emil Drăgănescu.
Sursa: colaj EVZ
Prefectul judeţului Prahova a mai anunțat că va monitoriza în continuare situaţia şi că va reveni cu noi informații. Declarația acestui a venit după ce o parte a străzii 23 August din orașul Slănic, județul Prahova, s-a surpat joi, 25 aprilie, iar 42 de oameni au fost evacuați din blocurile aflate în apropiere. Autorităţile din judeţul Prahova au decis pe 2 mai, la o săptămână de la incident, evacuarea a încă 16 persoane dintr-un alt bloc de locuinţe din oraşul Slănic. Strada s-ar fi surpat din cauza unor infiltrații de apă din sol.
S-au luat mai multe măsuri
Prefectul judeţului Prahova, Emil Drăgănescu, a anunţat, vineri, 3 mai, că au fost finalizate operaţiunile de umplere a craterului de pe strada 23 August , urmând să fie ulterior executate operaţiuni de compactare a umpluturii. Autorităţile din judeţul Prahova au solicitat, sâmbătă, 4 mai, Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) să abiliteze Institutul Geologic al României pentru ca acesta să realizeze studii şi foraje în zona grav afectată de apariția dolinei, potrivit Digi24.
Sursa Foto: Arhiva EVZ
Noile fisuri se îndreaptă spre nordul orașului
Specialiștii au declarat că noile fisuri se îndreaptă spre nordul oraşului. Dacă pământul continuă să se crape, inclusiv sediul ANAF este pus în pericol.
„Apa care a declanşat evenimentul are ca sursă, cel mai probabil, acviferul freatic, adică primul strat purtător de apă. Este posibil să fi fost eroziune internă locală în zona în care s-a produs prăbuşirea. Ca să protejăm marginile acestei prăbuşiri, o să umplem cu material până când se vor lua nişte măsuri permanente care să stabilizeze zona. Până acum, toate indicile par ar arăta acest lucru, că este un fenomen natural”, a explicat Manole-Stelian Şerbulea, expert tehnic în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii (UTC) Bucureşti.