Mii de români stau pe liste de aşteptare la casele de asigurări pentru a primi proteze auditive sau medicamente scumpe.
Bolnavii depistaţi cu hepatita B sau C aşteaptă în medie şase luni ca să primească tratament prin casele de asigurări de sănătate. Asta dacă „au norocul“ ca boala să fie avansată. Nici la dispozitive medicale (proteze ortopedice, aparate auditive etc.) situaţia nu este mai bună: timpul de aşteptare s-a redus la câteva luni, însă există situaţii în care bolnavii au aşteptat mai bine de un an. Ca să primească medicamentele care costă zeci de milioane pe lună, unii bolnavii de hepatită recurg la soluţii disperate: se mută în Bucureşti, unde au şanse mai mari să li se aprobe tratamentul. Actele „se plimbă“ între casele de asigurări Dosarele bolnavilor care suferă de hepatită B sau C sunt aprobate numai de o comisie care se întruneşte la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, casele judeţene fiind cele care doar primesc şi transmit mai departe actele bolnavilor. „Sistemul merge mai greu pentru că nu poţi da aprobarea decât după ce la buget există suficienţi bani pentru ca bolnavul să-şi continue tratamentul un an“, declară Dorel Constantinescu, consilier de relaţii publice la Casa de Asigurări de Sănătate Vâlcea. Asociaţiile bolnavilor de hepatită se plâng, însă, că nu lipsa banilor, ci sistemul birocratic întârzie aprobarea tratamentelor. În cazul în care medicii de la CNAS observă date incomplete la dosar, îl trimite înapoi la casa judeţeană. „Astfel, analizele, care «expiră» după şase luni, trebuie repetate, lucru care întârzie iar tot procesul. O soluţie ar fi să se facă cel puţin trei comisii pe ţară“, apreciază Gheorghe Ionescu, preşedintele Asociaţiei SanoHep România. Aprobări discriminatorii În plus, reprezentanţii bolnavilor de hepatită susţin că tratamentele sunt acordate preferenţial. „În Bucureşti se aprobă şi 200-300 de dosare odată, în timp ce în Iaşi se aprobă doar 2-3. Asta cu toate că, în zona Moldovei, există cel mai mare număr de bolnavi“, comentează preşedintele SanoHep. Perioada de aşteptare variază între jumătate de an în judeţe precum Braşov sau Vâlcea, la un an şi jumătate în Iaşi. Unii pacienţi din provincie recurg la soluţii disperate pentru a primi tratamentul de care depinde viaţa lor: îşi mută domiciliul în Capitală şi caută aici un medic care să le întocmească un nou dosar.
Preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, susţine că listele de aşteptare se fac în funcţie de un scor calculat după criterii medicale şi după vechimea dosarului: „Se iau în considerare rezultatul analizelor, starea bolnavilor, pentru a nu fi în situaţia în care aprobăm dosarul unei persoane care nu are o formă gravă, dar a stat mai mult pe liste, în detrimentul unei persoane în stare foarte gravă“. Bugetul pentru proteze, majorat cu 198% În cazul protezelor medicale, au existat situaţii în care bolnavii au aşteptat şi un an ca să primească dispozitivul de care au nevoie. Acum, oficialii caselor de asigurări promit că situaţia se va îmbunătăţi, pentru că bugetul aprobat în acest an a crescut cu 198% faţă de 2007. „Anul trecut, am eliberat 5.171 de decizii de acordare de dispozitive medicale. În 2008, am eliberat deja 963 de decizii. Acum, un adult poate aştepta între trei şi patru săptămâni. Copiilor li se aprobă pe loc cererile“, susţine Daniela Gheorghe, purtătorul de cuvânt al Casei de Sănătate Dolj. În Vâlcea, se aşteaptă trei-patru luni pentru lentile intraoculare, încălţăminte ortopedică sau proteze de membre. O situaţie mai bună este în judeţele Gorj şi Alba, unde nu există liste de aşteptare pentru dispozitivele medicale. Pe lista de aşteptare de la Casa de Asigurări de Sănătate Bacău se află în prezent 227 de persoane. 77 dintre ele au nevoie de proteze auditive, 45 au solicitat cristaline, 93 au nevoie de soluţii pentru infiltraţii intraarticulare, iar 25 aşteaptă să primească orteze pentru coloana vertebrală. „Cererile se onorează în funcţie de buget, limita maximă de aşteptare fiind de trei luni. Copiii şi salariaţii au regim de urgenţă“, afirmă Mihai Ichim, purtător de cuvânt la CAS Bacău. Oxigenul se dă „în urgenţă“ În Giurgiu, la sfârşitul lunii trecute, lista de aşteptare cuprindea 197 de cereri. Cei mai mulţi bolnavi aveau nevoie de proteze auditive (105). Peste 50 de giurgiuveni cu hepatita B şi C aşteaptă să primească medicamente, cel mai vechi dosar depus fiind din iunie 2006, din cauza punctajului mic. Dispozitivele de oxigen folosite de bolnavi acasă sau încălţămintea ortopedică pentru copii se dau cel mai repede la majoritatea caselor de asigurări. „Mai au nevoie de aprobare de la casa judeţeană şi medicamentele pentru cei cu boli psihice sau cele pentru pacienţii care au implant de stent“, afirmă Cristina Călinoiu, purtător de cuvânt la CASMB.
CAZURI A aşteptat un an încălţări ortopedice Radu B., un bărbat de 73 de ani din Capitală, are nevoie de pantofi ortopedici, fără de care nu poate ieşi din casă. Ca să facă rost de ei, şi-a trimis soţia să-i depună dosarul. „Pantofii trebuie schimbaţi o dată la doi ani, pentru că dreptul se rupe. Ultima oară când am depus dosar am aşteptat 1 an şi două luni să-i primim. Ni se spunea că nu sunt bani. În perioada aceea, soţul meu nu prea se mai deplasa şi stătea mai mult în casă“, povesteşte soţia lui Radu B. Timpul de aşteptare nu se scurtează cu mult nici pentru cei care au nevoie de cristaline. Eufrosina Vodă, o bătrână de 77 de ani, a fost diagnosticată cu cataractă şi are nevoie de un cristalin pentru a nu-şi pierde vederea. Cererea i-a fost aprobată abia după zece luni. Cristalinul costă 500 de lei, iar Casa acoperă 260 de lei. (Ramona Samoilă)
Recomandările noastre
