COVID-19 și „Chinezărirea” digitală a Occidentului (II): Oamenii îl iubesc pe Big Brother

COVID-19 și „Chinezărirea” digitală a Occidentului (II): Oamenii îl iubesc pe Big Brother

În domeniul supravegherii video, China a făcut din Xinjiang, provincie deșertică, teritoriul separatiștilor uiguri, cu o suprafață triplă față de cea a Franței, un veritabil laborator al video-supravegherii, iar Beijingul exportă de multă vreme know-how-ul în materie, de vreme ce camerele de supraveghere ale companiei chineze HikVision echipează Londra de 20 de ani.

Ambițiile chineze merg mult mai departe cu Digital Silk Road, „drumul digital al mătăsii”, care dublează „noul drum al mătăsii” pe care China în finanțează cu miliarde de yuani din anii 2010.

Cu acest proiect faraonic, ambiția Beijingului este, nici mai mult, nici mai puțin, decât de a face din companiile sale tehnologice liderele universului digital, exportând masiv know-how-ul în materie de Big Data, de control al datelor și, prin acestea, al populațiilor.

Pandemia de COVID-19 a creat enorme necesități în acest domeniu, și prezența asiduă și activă a reprezentării chineze, în afară de Organizația Mondială a Sănătății sau de Organizația Mondială a Comerțului, în Uniunea Telecomunicațiilor Internaționale (UTI), în sânul ONU, arată dorința Beijingului de a fi lider în elaborarea normelor internaționale în materie de comunicații și tehnologii informatice (ITC).

Cu ocazia Zilei Internaționale a Telecomunicațiilor, pe 17 mai, Houlin Zhao, secretar general UTI, a subliniat ambițiile programului „Connect 2030” al dezvoltării mondiale de „noi tehnologii precum 5G, transporturile inteligente, Internetul obiectelor, inteligența artificială și lanțul blocurilor”, program de dezvoltare la care China este unul dintre principalii artizani.

Iar amenințările americane la adresa firmelor chineze nu descurajează determinarea Beijingului. Trebuie să amintim aici că Huawei este lider incontestabil în infrastructuri telecom de generația a cincea, și, pe de altă parte, că americanii sunt cvasi-absenți de pe această piață.

În februarie trecut, voci din interiorul administrației Trump sugerau achiziția de participațiuni la Nokia sau Ericsson cu scopul de a recupera întârzierea în domeniul 5G și de a profita de dorința UE de a-și susține propriii jucători de pe această piață.

Căci, dacă piața americană se închide companiilor chineze, în Europa, în schimb, telefoanele mobile ale Xiaomi și Huawei concurează cu tot mai multă forță Samsung și Apple.

Iată așadar bătrâna Europă, prinsă într-o ideologie de securitate și sanitară din ce în ce mai puțin democratică și din ce în ce mai puțin liberală. Și pândită cu mare poftă de deținătorii americani ai unui Internet deja revopsit în culorile războiului comercial și de artizanii chinezi ai totalitarismului de consum.

Ne puteți urmări și pe Google News