De la sfârșitul lunii decembrie, anul trecut, și până azi, două luni mai târziu, multe întrebări legate de noul coronavirus au rămas fără explicații clare, pe înțelesul tuturor.

Și pentru că e natural să ne ferim de necunoscut, stresul românilor crește de la o zi la alta. Dr. Relu Cocoș, biolog pr. genetică și cercetător în cadrul UMF „Carol Davila”, Disciplina Genetică Medicală, dezvăluie cititorilor EVZ noi informații despre acest virus cu potential periculos, aducând în context amănunte provenite din cele mai sigure surse: laboratoarele de cercetare.

Evz: - Care sunt noutățile apărute în ce privește epidemia de coronavirus?

Dr. Relu Cocoș: - În primul rând, față de datele pe care le-am prezentat în interviul de acum o luna, Organizația Mondială a Sănătății (WHO- World Health Organization) a denumit virusul și boală cauzată de acesta. Inițial virusul a fost numit temporar 2019-nCoV, iar ulterior denumirea stabilită de WHO a fost de SARS-CoV-2, iar boală provocată de acesta a fost numită COVID-19, unde “CO” sunt primele litere din cuvântul “corona”, având în vedere formă de coroniță a virusului,  “VI” sunt primele litere din cuvântul virus și “D” este prima litera din cuvântul “disease” (rom. boală), în timp ce “19” este anul apariției epidemiei, deoarece această a fost înregistrată pe 31 Decembrie 2019.

Citește și: „Cercetător UMF „Carol Davila”: 8 informații despre coronavirus pe care trebuie să le știi”

De asemenea, între timp, Organizația Mondială a Sănătății a ridicat gradul de alertă la nivel mondial, declarând stare de urgență internațională de sănătate (eng. public health emergency of internațional concern – PHEIC), și vorbește, în ultimele zile, de “fereastră de oportunitate care devine tot mai îngustă pentru controlarea epidemiei”.

În ultima lună, s-a înregistrat o creștere a deceselor, ajungându-se la 2.703 de decese cauzate de COVID-19, cu 80.154 cazuri confirmate de infecție cu SARS-CoV-2. Dintre cele 37 de țări afectate, Italia ocupă poziția întâi în Europa înregistrând 7 cazuri de deces. (n.r. date din 25.02.2020)

Rata de mortalitate față de raportările anterioare a avut o ușoară creștere de la 3% la 3,37%, ceea ce este o rată mult mai scăzută față de epidemiile de SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome) sau MERS (Middle East Respiratory Syndrome). Cea mai mare mortalitate a fost cauzată de virusul H5N1 și a atins o rată de aproximativ 60%, în timp ce virusul gripal comun prezintă o rată de mortalitate de aproximativ 0,01%, dar este pandemic și poate infecta milioane de oameni.

- Care sunt măsurile care ar trebui luate pentru limitarea răspândirii infecției?

- Nu vreau să insist pe aceste măsuri deoarece am văzut că presă abundă cu astfel de articole unde sunt detaliate toate măsurile pentru limitarea și prevenirea posibilelor îmbolnăviri cu Coronavirusul. Ministerul Sănătății a emis de asemenea o serie de comunicate în acest sens.

Ceea ce aș dori însă să spun este că autoritățile competente trebuie să pună pe masă scenariile cele mai negative, deoarece în astfel de situații panică devine un adversar redutabil, iar informațiile care pot apărea trebuie bine clasificate pe nivele de siguranță, având în vedere că deciziile care se vor lua trebuie să țină cont de calitatea informației.

- De ce credeți că nu s-a reușit stoparea răspândirii virusului?

- Spre deosebire de alte epidemii, cum a fost cea a virusului H1N1, un virus foarte contagios, în cazul SARS-CoV-2 chiar dacă s-a profitat de avansul tehnologic major nu s-a reușit limitarea răspândirii epidemiei din mai multe cauze. Autoritățile chineze au făcut eforturi remarcabile și au utilizat roboți medicali în majoritatea spitalelor din țară oferind consultații online pentru a preveni răspândirea bolii, fiind felicitate de Organizația  Mondială a Sănătății.

Cu toate acestea, particularitățile pe care le prezintă COVID-19 au făcut posibilă răspândirea virusului, cum ar fi existența pacienților asimptomatici sau cu semnalmente clinice minore. Au apărut și așa numiții pacienți “superspreader” (rom. superrăspânditori) care au infectat zeci de indivizi sănătoși.

O altă cauză este reprezentată de metodele utilizate pentru diagnosticarea moleculară a pacienților. Testele genetice de diagnostic bazate pe RT-PCR au o sensibilitate de 71% în acest moment, așa cum au raporat autoritățile chineze, și de aceea se impune îmbunătățirea lor, pentru a atinge un grad de detecție ridicat. În același timp, gradul de detecție variază în funcție de firma producătoare a trusei de analiză. Dacă ne referim la probele biologice recoltate de la pacienți, pot există și situații de probe recoltate incorect care conferă rezultate fals negative sau probe recoltate de la pacienți ce pot prezența o viremie foarte scăzută, nedetectabila.

În USA nu s-au activat încă mecanismele de alertă și supraveghere, care au fost utilizate pentru virusul H1N1 tocmai din cauza problemelor apărute cu testele dezvoltate pentru noul coronavirus de CDC (Centres for Disease Control and Prevention). Autoritățile americane au afirmat că vor utiliza testarea în loturi de probe pentru a vedea dacă virusul a apărut în populație, într-o manieră asemnatoare cu testarea pentru virusul HIV.

 -Este acest coronavirus creat special prin inginerie genetică în laboratoare?

- Voi da un răspuns foarte scurt: NU! Într-un studiu publicat în ultima săptămâna pe Virological online forum, o echipa de cercetători a oferit cel puțin două indicii genetice care combat teoria conspirației, care indică o mare probabilitate că acesta să fie creat de natură.

“Proteinele Spike” cele care se află pe anvelopa proteică a virusului se cuplează la receptorii proteici de pe celulele umane pentru a le infectă, într-o manieră asemănătoare cu SARS, dar cu o abilitate crescută. Mecanismul de cuplare nu este însă unul optim sau determinat prin algoritmi de modelare, ceea ce indică faptul că mutațiile sau procesul evolutiv sunt cauzele, ci nu ingineria genetică. Astfel, receptorii de pe acest nou virus sunt rezultatul selecției naturale.

Un al doilea indiciu a fost oferit de “situsurile de clivare polibazice” din proteinele spike, care apar în structura virusului în urmă contactului repetat dintre virus și celulele gazdă. Este adevărat că aceste lucruri sunt mai greu de înțeles de publicul larg, dar trebuie reținut că aceste structuri proteice sunt create la interacțiunea cu sistemul imunitar al gazdei și nu în afară organismului. Mai mult, un virus creat în laborator prin inginerie genetică ar fi conținut o structura genomica de eșafodaj cunoscută, care nu este prezența la acest coronavirus.

-  S-au făcut progrese în ce privește un posibil tratament?

- Cu siguranță cercetătorii din întreagă lume lucrează la identificarea unor metode de tratament adecvat. În general, dezvoltarea unui vaccin durează aproximativ 18 luni. Un lucru important este faptul că medicii și cercetătorii chinezi au pus la dispoziție toate datele științifice întregii comunități științifice mondiale. Nu au fost dezvoltate până în prezent molecule antivirale specifice, dar a fost publicată o schemă de tratament simptomatic în revista The Lancet, bazată pe experiență medicilor din clinicile din Wuhan, China.