Îîncepând cu anul viitor, din februarie, ajutorul de încălzire pe care în acest moment se dă sub formă de subvenţie de la bugetul Primăriei nu va mai fi aplicabil. “Din punctul meu de vedere, a declarat Emil Calotă, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), degeaba dezvoltăm capacităţi noi, indiferent că sunt pe surse convenţionale sau neconvenţionale, degeaba valorificăm deşeurile, vom construi şi vom moderniza lucruri în ELCEN, vom face fuziuni, fără management integrat sistemul de termoficare centralizat nu se susţine".
Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică din Bucureşti consumă, în fiecare an, 260 de milioane de euro din bugetul local, a spus, în continuare Calotă, la forumul "Strategia Energetică a Capitalei".
"În acest moment, sistemul centralizat de alimentare cu energie termică din Bucureşti consumă 160 de milioane de euro de la bugetul local, subvenţia către consumatorii finali, şi 100 de milioane de euro sunt costuri de cogenerare date producătorului. Deci, avem 260 de milioane de euro care se duc în fiecare an în sistemul generalizat de alimentare cu energie termică. Legea 196, aprobată anul trecut, desfiinţează actualul sistem prin care Bucureştiul şi alte oraşe subvenţionează energia termică".
La nivelul Capitalei, pierderile ajung la 65%, din care 40% în zona de locuire, iar 25% din sistemul centralizat de termoficare, în special pe lanţul de distribuţie şi transport.
'Ajutorul de încălzire pe care îl prevede legea presupune contract individual între cetăţeanul de la bloc şi furnizorul de energie termică. Contractul individual presupune contorizarea. Gradul de contorizare existent la acest moment este net sub obligaţia prevăzută în Legea de eficienţă energetică, la 31 decembrie 2016. O componentă investiţională majoră trebuie să devină contorizarea. Există două zone în care România are cele mai mari pierderi, bani aruncaţi în vânt şi Bucureştiul nu face excepţie - zona de locuire (clădiri publice şi blocurile de locuinţe) şi sistemul de termoficare centralizată, în distribuţie şi transport. Pierderile în locuire sunt de 40% şi 25% pe reţele. Avem 65% pierderi în Bucureşti localizate în aceste două zone. Contorizarea celor 565.000 de apartamente din Bucureşti, cu schimbarea sistemului de distribuţie, nu înseamnă un efort extraordinar. Calculele noastre arată că un miliard de euro costă schimbarea de distribuţie de pe verticală pe orizontală', a explicat oficialul ANRE.
Recomandările noastre
