Un control făcut la ANRM a evidențiat bani pierduți de statul român și nereguli.
Corpul de control al prim-ministrului Ludovic Orban a efectuat un control la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și a verificat activitatea acestei entități în intervalul 1 ianuarie 2017 - 31 octombrie 2019. Rezultatele controlului au arătat nereguli grave.
Nimeni nu știe ce taxe și redevențe datorează cei care exploatează în domeniul petrolier și minier. Sute de licențe sunt expirate, iar amenzile, deși ar fi trebuit updatate anual, în raport cu rata inflației, au rămas la nivelul anului 2003! În această perioadă s-au pierdut miliarde de lei din cauza faptului că statul român nu a încasat banii cuveniți din redevențe asupra veniturilor realizate prin terminale petroliere, altele decât ale statului.
„Principalele concluzii, detaliate în conținutul actului de control, au evidențiat următoarele aspecte:
1. Cu privire la respectarea prevederilorlegale și a normelor interne privind organizarea și funcționarea entității.
Din analiza structurii organizatorice a ANRM, s-a reliefat o subdimensionare a resurselor umane alocate celor 19 Compartimentelor de Inspecție Teritorială (CIT), respectiv 34 angajați, reprezentând 30,63% din totalul personalului instituției, în raport cu 77 persoane din cadrul sediului central al Agenției, reprezentând un procent de 69,37%, în condițiile în care activitatea desfășurată la nivelul subunităților înregistrează un volum însemnat și necesită o pregătire profesională specifică, existând compartimente unde activează o singură persoană pe raza de competență a unui județ sau chiar a unei regiuni.
Spațiile în care funcționează CIT-urile sunt închiriate de ANRM și reprezintă locații utilizate de operatori sau sunt amplasate în sediile sociale ale acestora, situație care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor de serviciu de către inspectorii teritoriali.
Atribuțiile referitoare la constatarea și sancționarea contravențiilor din domeniul minier au fost stabilite în mod neunitar și insuficient de clar pentru cele trei direcții din cadrul Agenției, respectiv DGGECRRMIE1, DGISTAMOP2și DGGECRRP3, ceea ce generează disfuncții cu reflexie în funcționarea activității de supraveghere și control a operațiunilor petroliere/miniere.
Referitor la atribuția ANRM prevăzută la art. 2 lit. n) din HG nr. 1419/2009, cu modificările și completările ulterioare, s-a constatat neactualizarea Cadastrului minier, Cărții miniereși Cărții petroliere. Astfel, evidența resurselor mineralea rămas la nivelul anului 2011 și ultima mișcare a resurselor/rezervelor de petrol a fost efectuată la data de 31.12.2018.
Această situație de fapt poate genera incertitudine la momentul încheierii licențelor/acordurilor petroliere cu privire la situația reală a perimetrelor concesionate, și,implicit, apariția de litigii ulterior încheierii acestor contracte.
În cazul unor decizii manageriale de la nivelul ANRM, s-au evidențiat o serie de deficiențe și o evidentă incoerență la nivelul actelor decizionale ale Agenției, coroborate cu posibile conflicte de interese, cu consecințe privind gestionarea resurselor umane și financiare și, pe cale de consecință, la nivelul desfășurării activității ANRM în ansamblul ei, sens în care CCPM va transmite către Agenția Națională de Integritate constatările incidente sferei de competență ale acestei instituții.
2. Cu privire la respectarea prevederilor legale privind activitatea de emitere a avizelor, licențelor de concesiune minieră și a permiselor de exploatare.
La nivelul ANRM, nu a existat o preocupare evidentă cu privire la aprobarea licențelor de exploatare, prin hotărâre a Guvernului, în sensul că au fost inițiate procedurile prevăzute de cadrul legal în vigoare în vederea aprobării acestora doar pentru 16 licențe din numărul total de 446 licențe neaprobate, astfel, nefiind respectate prevederile art. 55 alin. (1) lit. o) și ale art. 21alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, titularii de licențe de exploatare neintrate în vigoare pot desfășura operațiuni miniere în baza programelor anuale de exploatare şi/sau cercetare, avizate de ANRM, existând riscul ca exploatarea zăcămintelor să fie finalizată fără ca aceste licențe să fi intrat în vigoare.
4.Din numărul total de 446 licențe de concesiune pentru exploatare/dare în administrare pentru exploatare care nu erau intrate în vigoare, titularii a 97 de licențe desfășurau activitatea de exploatare a resurselor pe baza de permis de exploatare, în temeiul art. 28 alin. (1) și alin. (2), sau al art. 17 alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, pentru care datorau taxa aferentă activității miniere.
Pentru celelalte 349 de licențe care nu au intrat în vigoare, titularii acestora nu aveau obligația legală de plată a taxei pentru activitatea de exploatare minieră, aceasta urmând a fi datorată ulterior aprobării licenței prin hotărâre de Guvern.
Teoretic, titularii acestor licențe nu desfășoară activități de exploatare minieră și, în consecință, nu plătesc taxele și redevențele aferente licențelor.
Prin urmare, rezultă în mod evident necesitatea ca ANRM să depună diligențe în cadrul procesului de întocmire a proiectelor de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea licențelor de concesiune pentru exploatare/dare în administrare pentru exploatare, încheiate la nivelul Agenției, astfel încât acestea să genereze în sarcina titularilor obligații de plată (taxe pentru activitatea minieră și redevențe pentru resursele miniere exploatate) și, implicit, încasarea cuantumului acestora la bugetul de stat.
În perioada analizată, au fost inițiate și finalizate procedurile de aprobare prin hotărâre a Guvernului a unui număr de 68 de acorduri petroliere. Totodată, la nivelul Agenției, au fost încheiate un număr de 21 de acte adiționale la acordurile petroliere, recum și 42 de transferuri de drepturi dobândite și obligații asumate prin acorduri petroliere, acestea fiind aprobate doar prin ordin al președintelui ANRM.
Cu privire la cererile formulate de operatorii economici având ca obiect acordarea dreptului de exploatare minieră, din verificările efectuate, prin sondaj, s-a constatat faptul că, unele solicitări au fost soluționate cu întârziere, în sensul că, deși agenții economici îndeplineau toate condițiile legale, deciziile emise de ANRM în acest sens au trenat, constatându-se cazuri în care licențele de exploatare au fost semnate și după 19 luni, respectiv 10 luni.
Astfel, nu au fost respectate prevederile art. 18 alin. (2) lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare7. Referitor la Licența de concesiune pentru exploatare nr. 54/1999privindexploatarea resurselor de apă minerală, din perimetrul situat în comuna Bodoc, județul Covasna, s-a constatat că, în intervalul 01.08.2016 –31.12.2018, titularul licenței menționatea sistat exploatarea apelor minerale fără avizul ANRM, deși a solicitat sistarea activității de exploatare în două rânduri, iar ANRM nu a dat curs/nu a formulat niciun răspuns la aceste solicitări.
Având în vedere faptul că activitatea a fost sistată și pe parcursul anului 2019, rezultă că apele minerale din perimetrulanteriormenționatnu au fost exploatate timp de aproximativ 4 ani. Pe cale de consecință, Statul Român a încasat venituri doar din taxele aferente (în cuantum mult mai mic decât redevențele miniere), nu și din redevențele miniere (...)”, se precizează în raport.