Când însuși doctorul Li a contractat boala, chinezii de rând s-au indignat. Până și Curtea Supremă a Poporului de la Beijing a admonestat poliția și i-a lăudat pe medicii care au tras prima dată semnalul de alarmă. Însă vineri, când doctorul Li a murit, reacția a fost vulcanică.
Faptul că știrea a fost publicată prima dată de presa de stat e un indiciu că au apărut fisuri în temutul aparat de propagandă al partidului. Cenzorii au fost incapabili să facă față revărsării de revendicări din mediul online precum „Vrem libertate de exprimare”.
Povestea doctorului Li este atât de puternică și pentru că se mulează perfect pe un alt arhetip străvechi al istoriei Chinei. Învățatul confucianist incoruptibil, care îi spune adevărul în față împăratului, dar e persecutat și într-un final moare din cauza onestității sale, are un loc aparte în tradiția intelectuală a Chinei. Doctorul Li se potrivește perfect în acest rol.
Calea pe care o va apuca virusul de acum încolo poate determina dacă doctorul Li va ajunge să fie comparat și cu un personaj istoric contemporan - tânărul vânzător de fructe tunisian care s-a auto-incendiat în semn de protest contra nedreptății regimului, declanșând Primăvara Arabă și căderea mai multor dinastii din Orientul Mijlociu, scrie The Financial Times.
Ne puteți urmări și pe Google News
(Revista presei internațională a fost concepută de RADOR)
Recomandările noastre
