Guvernul comunist chinez reprezintă, din ce în ce mai mult, nu numai o amenințare existențială pentru proprii cetățeni ci și pentru toată lumea, în general, apreciază unii istorici.
„Mergând pe drumul actual, China este susceptibilă să provoace daune importante restului lumii, accidental sau cu intenție”, a scris, luna trecută, comentatorul conservator american Daniel Henninger, care ocupă funcția de director adjunct al paginii editoriale a The Wall Street Journal.
„Guvernul comunist chinez reprezintă, din ce în ce mai mult, o amenințare existențială nu numai pentru 1,4 miliarde de cetățeni chinezi dar și pentru omenire în general”, este de părere cunoscutul istoric, clasicist și cronicar american Victor Davis Hanson, într-un articol pentru National Rewiev.
Astfel începe jurnalistul și autorul italian Giulio Meotti un rechizitoriu la adresa guvernului de la Beijing și liderului chinez Xi Jinping.
Potrivit The Sunday Times:
"Laboratoarele chineze au identificat un virus misterios ca fiind un nou agent patogen extrem de infecțios, la sfârșitul lunii decembrie 2019, dar li s-a solicitat încetarea testelor, distrugerea eșantioanelor și ștergerea informațiilor, au dezvăluit surse media chineze”.
„Un responsabil regional de sănătate din Wuhan, centrul epidemiei, a cerut distrugerea eșantioanelor de laborator care au stabilit cauza pneumoniei virale inexplicabile, la 1 ianuarie. China nu a recunoscut transmisia inter-umană decât trei săptămâni mai târziu”.
„Dezvăluiri detaliate făcute de Caixin Global, o respectată publicație independentă, furnizează dovezi despre amploarea disimulării adevărului în primele săptămâni cruciale, când a fost pierdută oportunitatea controlării epidemiei”.
Într-un discurs pronunțat pe 31 decembrie 2019, Xi Jinping a anunța triumfal un nou an „de importanță decisivă în atingerea primului obiectiv al centenarului”.
„Cenzura poate avea consecințe mortale”, a declarat secretarul american de Stat Mike Pompeo, la 25 februarie.
„Dacă China i-ar fi lăsat pe proprii jurnaliști și pe personalul medical să vorbească deschis și să ancheteze (...) autoritățile chineze și alte națiuni ar fi fost mai bine pregătite să facă față provocării”.
Din păcate, OMS a făcut contrariul, „lăudând” China pentru lupta sa împotriva coronavirusului. Europa, de asemenea, a ales să perie regimul de la Beijing.
În China, 780 de milioane de oameni trăiesc sub restricții de călătorie, iar președintele Xi Jinping folosește criza pentru a consolida controlul asupra întregii țări.
Din 2013, Xi a continuat să-și extindă imensa autoritate pentru a rămâne „președinte pe viață”, iar acum încearcă să profite de coronavirus pentru a-și consolida și mai mult controlul asupra Chinei, reducând în același timp la tăcere vocile disidenței.
Consecințele pentru Italia, care are în prezent mai multe cazuri de persoane infectate cu Covid-19 decât toate cazurile din țările europene, sunt descrise de Massimo Galli, principalul specialist în boli infecțioase la Spitalul Sacco din Milano: „Suntem în plină urgență (...) Este echivalentul unui tsunami (...) Este doar vârful aisbergului. Chiar și cea mai bună organizație de sănătate din lume este în pericol să nu poată rezista unui astfel de impact”.
Regimul comunist chinez și-a anunțat intenția de a publica o carte, tradusă în șase limbi, despre epidemie. Cartea îl înfățișează pe președintele Xi Jinping ca pe un „lider al unei puteri majore” care poartă de „grijă poporului”.
La institutul de virusologie din Wuhan, oamenii de știință efectuează cercetări într-un laborator de maximă securitate pentru a studia „cei mai periculoși agenți patogeni din lume”.
Teoria conspirației leagă Covid-19 de laboratorul din Wuhan. Însă refuzul Chinei de a accepta imediat ajutorul centrelor Disease Control din Statele Unite a generat bănuieli firești.
Potrivit lui Paul Wolfowitz, fost președinte al Băncii Mondiale și fost secretar adjunct al Apărării americane, „faptul că Wuhan găzduiește un laborator de cercetări avansate asupra virusului, cunoscut sub numele de Wuhan Institute of Virology, care efectuează lucrări clasificate pentru armata chineză, a generat de-o manieră previzibilă speculații potrivit cărora Covid-19 ar fi putut cumva să scape din acest institut”.
Nu știm adevărul și este posibil să nu îl știm niciodată. Teoria conform căreia virusul provine dintr-un laborator de biocercetare s-ar putea dovedi marginală.
Cu toate acestea, având în vedere secretomania Chinei și campania sa de cenzură privind epidemia, întrebări despre aceste scenarii par legitime.
Mai ales în condițiile în care regimul de la Beijing este acuzat că nu respectă viața, libertatea și demnitatea umane.
„Suprimând adevărul cu privire la epidemia Covid-19, regimul comunist chinez pune în pericol nu numai propriul popor dar și comunitea internațională”, arată autorul articolului.
„Eroarea fatală a Italiei a fost de a avea încredere în regimul chinez. În loc să-i controleze pe toți - chinezi sau italieni - întorși din China din ianuarie, Italia și-a menținut granițele deschise”.
Acum, Italia se confruntă cu mii de cazuri de infecție cu Covid-19, cu 233 de decese și cu punerea în carantină a 15 milioane de persoane. Economia din nordul țării este paralizată iar în rândurile populației s-a instalat teama și isteria.
Profesorul Dali Yang, politolog la Universitatea din Chicago, într-un interviu acordat ziarului South China Morning Post, a comparat efectul coronavirusului cu dezastrul de la centrala nucleară de la Cernobîl (Ucraina), din 1986. „Va fi o criză de proporțiile celei de la Cernobîl, mai ales că va trebui să combatem virusul pentru anii următori”, a spus Yang.
Companiile farmaceutice și de biotehnologie din întreaga lume lucrează la un vaccin care ar trebui la un moment dat să limiteze daunele Covid-19.
În 1979, a avut loc o epidemie cu antrax la Sverdlovsk (URSS) după o scurgere de spori mortali de la o instalație sovietică de arme biologice. Cel puțin 64 de persoane au fost ucise. Autoritățile sovietice și ruse au acoperit drama până în 1992, când lumea a aflat adevărul.
De altfel, catastrofele nucleare, virale și biologice, urmate de campanii de cenzură pentru a nu fi date în vileag, par monedă curentă a dictaturilor.
„Din păcate, noi, în Occident, părem să facem aceeași greșeală de neiertat cu China comunistă, așa cum am făcut cu Uniunea Sovietică: să avem încredere într-o dictatură nemiloasă și paranoică”, estimează Giulio Meotti.
Un articol pe WeChat dedicat doctorului Li Wenliang, ucis de Covid-19 și căruia autoritățile chineze au încercat să-i pună căluș, conține și citate din declarațiile proeminentului chimist sovietic Valeri Legasov, care a condus ancheta catastrofei de la Cernobîl.
„Care este prețul minciunilor? Nu este că le vom confunda cu adevărul. Adevăratul pericol este că dacă auzim suficient de multe minciuni nu vom mai recunoaște deloc adevărul”, a spus acesta.
Valeri Legasov s-a sinucis, provocând o undă de șoc în regimul sovietic.
„Într-o bună zi, și noi, occidentalii, vom avea remușcări pentru că nu am făcut regimul comunist chinez să fie responsabil pentru crimele sale cu sânge rece. Dacă suntem împăciuitori în cazul Chinei, așa cum am făcut cu Uniunea Sovietică, nu este doar un eșec: este o amenințare mortală”, concluzionează Meotti.