Strudenți de la Berlin, Frankfurt şi Cracovia, sub supravegherea unor specialiști de la Muzeul Naţional al Banatului cercetează zilele acestea cel mai mare sit arheologic european actual, cel de la Corneşti – Iarcuri, în Timiș. Aici a existat un complex întins pe jumătate din suprafața Timișoartei de azi, cu aproximativ un mileniu î.H.
La Cornești - Iarcuri a fost cea mai mare fortificaţie preistorică de pe continent, acum mai bine de 3.000 de ani. Un milion de metri cubi de pământ au fost mutaţi şi folosiţi pentru ridicarea a patru inele de apărare a fortificaţiei, arată specialiștii. Suprafaţa din interiorul inelelor acoperă peste 1700 de hectare, iar malurile ridicate aveau aproape cinci metri înălţime.
Cercetătorii de azi fac lumină în cee ace privește imensa desfășurare de fiorțe care a făcut posibilă în Banat construirea fortificației. „S-a folosit aproape un milion de metri cubi de pamant, s-au defrişat peste 10.000 de hectare de padure, care a fost folosită pentru a realiza structura de lemn a valurilor de apărare. Şanturile de apărare au avut adâncimi cuprinse între 3 metri si 4,7 metri, cu o deschidere intre 11 si 15 metri”, a declarat Alexandru Szentmiklosi, şeful secţiei de arheologie de la Muzeul Național al Banatului.
Cercetătorii locului spun că munca şi materialele folosite aici reprezintă aproximativ 40% din totalul lucrărilor de la piramidele egiptene. Toate datele colectate până acum despre fortificația de la Cornești – Iarcuri arată că aici există o elită războinică, cu un lider suficient de puternic; iar muncile în comunitate erau împărțite pe domenii de activitate (agricultură, tăiat lemne, păstorit, apărători).
Bugetul de cercetare a depășit 1.100.000 de euro, fonduri atrase din finanțări dec către diferite fundații și instituții de cercetare.