Vava Ștefănescu, managerul Centrului Național al Dansului ne-a vorbit nu cu bucurie, ci cu liniște despre faptul că, în sfârșit, după mai bine de 5 ani, artiștii acestui centru de cultură vor ave aunde să-și desfășoare activitatea.
Ministerul Culturii va aloca 12,6 milioane de euro, printr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru consolidarea și refuncționalizarea Sălii „Omnia”, spațiul alocat Centrului Național al Dansului București, a anunțat ieri chia rministrul Culturii Corina Șuteu. Este adevărat că acest eveniment nu s eva întâmpla foarte repede. Abia peste vreo 3 ani, dansatorii vor avea cu adevărat casa lor.
Evenimentul zilei - Pentru ce aveați nevoie de această sală. Sunt voci care se întreabă de ce aveau nevoie cei de la CND de acești bani?
Vava Ștefănescu: - Sunt două instituții pe agenda unității de management a Ministeurlui Culturii care intră în acest program cu Banca Banca de de Dezvoltare a Consiliului Europei. Așadar, nu este numai sala Omnia, mai este și Muzeul Național de Istorie a României. Mai sunt și alte obeictive pe care le-au îndeplinit prin acest fond rambursabil – Teatrul Național, Studioul Teatrului Maghiar din Cluj, e un program multianual. Norocul a făcut ca, în sfârșit, după 5 ani și jumătate de absență a spațiului, CND a primit în administrare această Sala Omnia, care este a Operei Române. Acum este un depozit, cu decoruri.
- Ce face CND? - CND are o activitate de nivel național și internațional mai ales. Suntem o instituție tânără, care se ocupă cu artă contemporană. Asta nu înseamnă că nu are drepturi egale în Cultura română. Ne-am luptat- toată comunitatea independentă alături de alți colegi din străinătate, din România, nu numai dansatori și coregrafi, ci și artiști vizuali pentru a avea un spațiu. - În afară de faptul că se dansează, am văzut că aveți mult eproeicte, inclusiv pentru copii. Activitatea centrului este structurată de multă vreme pe trei axe: formare și educare artistică pentru profesioniști și neprofesioniști. Asta înseamnă că în permanență am organizat cursuri de dans pentru toate vârstele; o axă importantă, care a luat amploare în ultimii 3 ani, este cea de cercetare istorică, în care începem să scriem istoria dansului contemporan, de la începutul seoclului XX chiar, și unde am descoperit comori extraordinare și am făcut proiecte de foarte mare succes. - De exemplu...
Anul viitor vom fi prezenți la Galeria Camarro, din Berlin, cu un reenactement ( reconstituire scenică ) a unei coregrafii a lui Iris Barbura ( care a trăit în secolul trecut). O fostă elevă de-a lui Iris Barbura a venit și a lucrat cu liceul de coregrafie. A făcut un spectacol, o reconstituire in memoriam Iris Barbura. Înainte de asta am reconstituit dansurile Lizicăi Codreanu – despre care vorbește și Doina Lemny în cartea sa. Un proiect amplu: anul acesta avem două puncte centrale– Iris Barbura și Miriam Răducanu. Cercetare care se va finaliza cu un film despre viața artistică. Arta de cercetare nu se referă doar la istorie, ci și la procese de lucru, la analize din arta nouă contemporană, din dansul contemproan, la fenomen, tendințe și lucruri care țin de actualitate. Apoi, poate partea cea mai importantă, este producția și difuzarea de spectacol de dans contemporan. După cum știm dansul contemporan se împrietenește foarte ușor și cu artele vizuale și cu filmul. Deci sunt forme foarte noi. - Sunteți unicat, din câte știu... - Centrul Național al Dansului este încă singurul centru, singura instituție din țară, care se ocupă cu aceasă artă și are misiunea de a și regla, de a face politici culturale pentru domeniu la nivel național. Avem o activitate foarte importantă, mai ales că folosim acel capital neprețuit care există în țară, reprezentat de școlile de coregrafie din țară. și lucrăm cu viitor și cu generare de viitor. Imaginați-vă un pic cum ar fi să avem un singur teatru. În toată țara. E deja puțin nedrept. Așadar, faptul că ați primit această sală este ... absolut justificat. Mi se pare un gest recuperator atribuirea în administrare a sălii Omnia, pentru CND, mi se pare un gest recuperator și absolut legitim. Cumva, CND și dansul modern, în general, intră pe ușa din față în cultura românî. Nu numai sala stă să mărturiseasă în sensul acesta, ci și zece posturi noi, bugetul mărit, în așa fel încât să putem relua organizarea de preselecție de proiecte și programe. Noi am fost încă de la înființare și finanațatori de proiecte în domeniul coregrafiei contemporane. Am oprit această finanțare timp de 3 ani și jumătate. Anula cesta pyutem să organizăm din nou.Deci, chiar intrăm pe ușa din față! Sperăm ca în următorii ani să creștem și să putem deschide câte un picior de pod în fiecare oraș mare din țară, ca să nu mai fim singurii și cei mai buni. - Care a fost cea mai importantă performanță internațională a Centrului Național al Dansului? - Performanțele internaționale sunt multe, pentru că artiștii din domeniul dansului contemporan circulă mult. Sunt multe producții care au circulat în sfere foarte importane și recunsocute din Europa și din lume. Poate Bienala de la Veneția, când România a fost reprezentată de Alexandra Pirici și Manuel Pelmu, e un vârf, dar nu este neapărat singurul. Sunt foate mulți artiști – Mădălina Dan care trăiește la Berlin, momentan, care își prezintă lucrările în toată Europa, sau Mihaiela Donci, și premiantă a CND, dar și coregraf important și dansează în companii foarte importante din Europa. Lista este mai mare și mai lungă. Vă invităm și la noi. Urmează evenimente mari până la sfârșitul anului: prima ediție a Bienalei est-europene de coregrasfie contemporană, la începutul lui noiembrie, „Amprenta” Mădălina Dan cu o „colecție ” de spectacole și artiști invitați, și, în decembrie, a treia ediție a premiilor CND pentru construcția dansului contemporna în România. Unde trofeul este chiar o cărămidă.