Sfânta Muceniță Matrona a trăit în secolele III-IV, fiind o copilă orfană, slujnică a unei evreice din Tesalonic, pe nume Pavtila, nevasta guvernatorului orașului.
Înfuriată că slujnica merge la biserica creștină, în loc de sinagogă, Pavtila o încuie pe Matrona într-un loc întunecos, legată de mâini și fără mâncare.
Însă, stând la rugăciune, legăturile de la mâini îi cad prin minune.
Închisă de încă două ori și bătută groaznic, copila va sfârși prin a muri de foame. Trupul ei este aruncat de Pavtila de pe zidurile cetății într-o prăpastie.
Corpul va fi găsit de creștini și îngropat cu cinste. Mai târziu, Alexandru, episcopul Tesalonicului, a zidit o biserică în numele sfintei, în care a așezat moaștele acesteia.
Pavtila va sfârși căzând de pe zid în locul de unde o aruncase pe Matrona.