Singurul centru în care se acordă asistenţă copiilor-victime ale traficului de persoane este ameninţat cu evacuarea, deşi decizia instanţei nu permite asta.

Cu riscul de a-i arunca în stradă sau chiar în braţele celor care au maltratat zeci de copii-victime ale traficului de persoane, proprietarii societăţii Bucur Obor insistă să eva cueze, la finele acestei săptămâni, centrul „Gavroche” din Capitală (singurul din România care-i poate prelua pe aceşti micuţi). Asta, în ciuda faptului că nu există o decizie definitivă şi irevocabilă a instanţei care să permită acest lucru.

„Decizia Tribunalului Bucureşti este atacabilă şi, prin urmare, potrivit legii, nu poate fi aplicată chiar dacă este cu titlu executoriu”, explică judecători consultaţi de EVZ.

„Vom încerca să găsim un sediu în alte zone ale Capitalei”

În plus, autorităţile locale - care încearcă să găsească acum un nou sediu pentru a le putea oferi în continuare asistenţă acestor copii - susţin că actul de proprietate deţinut de proprietarii societăţii Bucur Obor este ilegal.

De altfel, în ultimii 10 ani - de când societatea revendică imobilul - procesul a ajuns să fie rejudecat a treia oară, întrucât magistraţii au evitat să se pronunţe asupra legalităţii documentului. „Este vorba despre un simplu proces-verbal, scris de mână, semnat de un administrator al Spitalului «Cantacuzino» şi înregistrat, în 1980, doar la Întreprinderea Comercială de stat Bucur Obor. Iar spitalul nu recunoaşte că ar fi mandatat pe cineva să facă asta”, a explicat edilul Neculai Onţanu.

Deşi consideră „total abuziv” modul în care firma încearcă să intre în posesia clădirii, autorităţile susţin că vor încerca să remedieze problema.

„Am cerut mai multe informaţii de la Primăria Sectorului 2 pentru a putea găsi o soluţie pentru copiii din centru. (...) Aşteptăm un răspuns de la ei, iar în cazul în care nu vor reuşi să găsească o clădire, vom încerca să identificăm una într-un alt sector al Capitalei”, a explicat Izabela Popa, reprezentantul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului (ANPC). Potrivit acesteia, o condiţie obligatorie este aceea ca noul centru să fie situat tot în Capitală.

„Ne impune asta chiar procedura de repatriere. Autorităţile care ne trimit copiii suportă cheltuielile pentru aducerea acestora în România. Însă doar până la Aeroportul «Henri Coandă». De acolo, micuţii sunt transferaţi la «Gavroche», sunt asistaţi, apoi sunt trimişi în centre din ţară. Noi trebuie de multe ori să-i protejăm chiar de propriii părinţi”, au explicat oficialii ANPC. SINGURUL SPRIJIN

300 de copii abuzaţi au fost ajutaţi la „Gavroche”

Abuzaţi sexual, maltraţi şi obligaţi să cerşească chiar de propriii părinţi. Aşa ar putea fi rezumate poveştile a peste 300 de copii care au fost asistaţi de specialiştii de la „Gavroche” după ce au fost repatriaţi din Spania, Italia, Franţa, Austria sau Grecia.

„Centrul acesta este ca un «pol» al tuturor centrelor din ţară, în care ajung în final aceşti copii. Pentru că nu sunt încredinţaţi părinţilor. Dimpotrivă, noi suntem obligaţi să-i protejăm de cei care le-au dat viaţă. (...) Practic, îi preluăm de la aeroport, îi aducem aici, apoi îi trimitem la alte centre unde sunt găzduiţi permanent. În momentul în care ajung la noi, majoritatea sunt atât de speriaţi încât nici nu mai pot vorbi, au nevoie de asistenţă de specialitate ca să-şi poată reveni cât de cât. (...) Odată au venit din Franţa şapte copii. Cel mai mic avea şase luni şi fusese găsit pe stradă, la cerşit, cu sora lui în vârstă de numai 5 ani”, îşi aminteşte directoarea centrului, Marinela Buttu, una dintre primele tragedii care au marcat-o din 2004, de când „Gavroche” şi-a deschis porţile pentru micuţele victime ale traficanţilor de carne vie. „Părinţii i-au rupt piciorul şi au trimis-o pe stradă”

Cu ochii plini de lacrimi, femeia continuă istoria dramelor greu de imaginat ascunse între zidurile clădirii în care copiii-victime au învăţat că viaţa înseamnă şi respect, înţelegere, căldură, nu doar bătaie, strigăte sau viol.

„Una dintre cele mai cumplite poveşti este cea a Iulianei. Are 17 ani şi merge acum la şcoală. (...) Părinţii au dus-o de mică în Grecia, i-au rupt un picior şi au obligat-o să meargă la cerşit. (...) Nu ştiu cu siguranţă dacă a fost violată, dar ştiu că, anul trecut, a rămas însărcinată şi a născut într-un spital din Atena. Copilul a fost lăsat în grija statului elen, iar fata a fost vândută de părinţi unor proxeneţi albanezi care au obligat-o apoi să se prostitueze pentru ei. A fost eliberată din locuinţa în care era sechestrată în timpul unei razii a poliţiei elene”, continuă Marinela Buttu.

Iar Iuliana nu este singura adolescentă aruncată în braţele proxeneţilor de cei care i-au dat viaţă. „De curând, a ajuns la noi o copilă repatriată de autorităţile franceze, care au eliberat-o din mânile membrilor unei grupări de traficanţi de carne vie. Cum a ajuns acolo? Părinţii le-au dat traficanţilor acordul să o scoată din ţară, chipurile pentru a lucra într-o patiserie. A fost însă obligată să se prostitueze. De câte ori refuza să iasă pe stradă în căutare de clienţi era bătută cu lanţul şi arsă cu ţigara”, adăugă oficialii de la „Gavroche”.

Într-o mare familie

În acest moment, în centrul din sectorul 2 sunt găzduiţi 20 de copii. Toţi merg la grădiniţă sau la şcoală, iar când se întorc în clădirea pe care o numesc simplu „acasă”, sunt aşteptaţi cu o masă caldă şi cu câte un cadou. Pentru că, aici, primesc frecvent cadouri, au petreceri de Sărbători, iar „vacanţele sunt vacanţe”.

„Vara mergem la munte, iar toa mna îi duc la casa mea de la ţară”, povesteşte directoarea Buttu. „Ne place aici. E linişte, e cald, iar doamnele au grijă de noi şi ne vorbesc frumos”, o completează Ştefan, un băieţel de 7 ani care a redescoperit abia de curând, în centru, ce înseamnă familia.

PROCES

„Centrul nu poate fi evacuat”

„Centrul nu poate fi evacuat atâta vreme cât nu există o decizie definitivă şi irevocabilă a instanţei. Atâta vreme cât hotărârea Tribunalului poate fi atacată - aşa cum se menţionează chiar în încheierea de şedinţă -, aceasta nu poate fi aplicată, chiar dacă este cu titlu executoriu”, susţin, la unison, mai mulţi judecători consultaţi de EVZ.

În plus, deşi societatea Bucur Obor (deţinută de Aurelian Bondrea jr. - prorectorul Universităţii „Spiru Haret”, şi de controversaţii afacerişti Gelu Manea şi Laurenţiu Postăvaru) se luptă de 10 ani în instanţă să pună mâna pe clădirea care găzduieşte centrul „Gavroche’’, procesul este rejudecat acum pentru a treia oară. Motivul: autorităţile locale susţin că titlul de proprietate asupra clădirii aflat în posesia firmei ar fi nelegal, iar magistraţii au evitat să se pronunţe până acum în această privinţă.