Unul dintre cele mai misterioase furturi de obiecte de artă din România a fost recent rezolvat de către polițiști. În speță, este vorba despre dispariția monumentului funerar „Rugăciune”, compus din bustul din bronz al avocatului buzoian Petre Stănescu și statuia unei femei îngenuncheate, soția acestuia. Ansamblul a fost realizat de Constantin Brâncuși, în 1914
Ambele piese au fost furate din Cimitirul ,,Dumbrava“, în 2005. De atunci, nimeni nu a mai ştiut nimic de cele două lucrări. Este important de știut că, atât ,,Rugăciunea“, cât şi bustul lui Petre Stănescu sunt două copii autorizate după lucrările marelui sculptor, incluse în patrimoniu, originalele aflânduse, însă, la Muzeul de Artă din Bucureşti. Bustul a fost găsit în București și se află în custodia poliției încă din luna noiembrie 2015, el fiind recuperat de Direcția de Combatere a Criminalității Organizate București.
Oficiali din Poliția Română au precizat că așteaptă o confirmare de autenticitate de la Ministerul Culturii. Cealaltă piesă a ansamblului nu a fost găsită, încă. În anul 2014, Clubul Rotary a comandat o copie după lucrarea ,,Rugăciune“ care a fost amplasată în Cimitirul ,,Dumbrava“. Acum, după recuperarea bustului, se aşteaptă ca monumentul funerar să devină din nou complet, după 11 ani. În momentul de faţă, mormântul lui Petre Stănescu este supravegheat cu camere video pentru a se evita producerea unui nou furt.
FOTO: Aceasta este una din rarele fotografii cu ansamblul statuar „Rugăciune! FOTO: OPINIABUZAU.RO
Statuile originale, parte a Tezaurului Național
După ce Brâncuşi a realizat cele două lucrări, „Rugăciune” şi bustul lui Petre Stănescu, acestea au fost amplasate pe mormântul avocatului. În anul 1956, reprezentanții Muzeului de Artă din București au contactat reprezentanții familiei pentru a cumpăra „Rugăciunea”. După alţi câţiva ani, cei de la muzeu au cumpărat şi bustul lui Petre Stănescu, iar reprezentanţii familiei, care moşteniseră lucrările lui Brâncuşi, au condiţionat vânzarea de realizarea unor copii identice. Astfel, pe mormântul fostului avocat Petre Stănescu au fost amplasate copiile autorizate ale lucrărilor, acestea având totuși valoare artistică. „Prima dată a fost furată doar < Rugaciunea >, în anul 1996, ea fiind găsită într-un depozit de lemne din Bistriţa. După ce a fost repusă pe soclu, a fost furată din nou prin 2005, cu tot cu bust”, a declarat, pentru opinabuzău.ro, dr. Doina Ciobanu, fostul director al Muzeului Judeţean Buzău.
În anul 2009, urmaşii Elizei Seceleanu au dat statul în judecată pentru a recupera cele două lucrări. Procesul nu s-a terminat.
O tragică poveste de dragoste l-a inspirat pe artist
Istoricul Nicolae Peneș scrie în cartea sa, „Elogii efemere”, care a fost mobilul pentru care sculptorul din Hobița a realizat acest monument funerar. Acesta povestește că văduva unui cunoscut avocat vasluian, mort de tuberculoză, l-a contactat pe Brâncuși, la Paris, și l-a convins, contra sumei de 7.500 de lei, să realizeze ansamblul funerar așa cum și-l dorea ea. „În primăvara lui 1907, îndurerată, femeie pune piciorul în atelierul, mai mult decât modest, din Paris, al sculptorului din Hobița. Acesta e cucerit de frumusețea, dar și de hotărârea femeii. După discuţii şi tatonări reciproce, se semnează contractul pentru două lucrări: O figură alegorică și un bust cu braţe. Suma convenită drept onorariu era fixată la 7.500 de lei < platite la epoci fixate! >”, scrie Nicolae Peneș în cartea sa. Dar bustul n-a ieşit cu „braţe“, aşa cum se specifica în contract. Dimpotrivă, sculptorul l-a gândit cu gât de < vioara > uşor asimetric, ridicat pe un soclu înalt. Însă, abia după șapte ani, marele Brâncuşi avea să se mute la Buzău, în perioada 26 mai-29 iunie 1914, pentru a realiza comanda, perioadă în care a locuit chiar în casa familiei Seceleanu de pe strada Dobrogei, unde astăzi se află sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean.
Văduva s-a măritat, dar nu și-a uitat primul soț
Dar îndurerata soție se măritase între timp, iar rudele noului soț, pe nume Popovici, detestau, pur și simplu, opera brâncușiană. „Împotriva furtunii declanșate în jurul < femeii goale > din Cimitirul < Dumbrava >, spre cinstea ei, Eliza este de acord cu ceea ce făcuse sculptorul”, scrie istoricul în lucrarea sa. Astfel, Brâncuși sosește la Buzău, unde stă două săptămâni, timp în care se duce la pietrarii din Ciuta-Buzăului, satul cioplitorilor celebrei Tabere de sculptură Măgura, unde cioplește, împreună cu aceștia, cele două socluri, pe care le va monta în cimitir. Din iunie 1914, complexul „Rugăciunea” a putut fi admirat pe aleea din dreapta a Cimitirului „Dumbrava”, din Buzău, până când a fost furat, în 2005.