Proiectul CERDIS - 2SOFT/1.2/78 implementat de către 3 institutii: C.J.R.A.E. Galati, ȋn calitate de solicitant, Asociaţia HELICOMED Iaşi – partener 1, Asociaţia SOMATO Balţi – Chişinău – partener 2 abordează o temă de mare actualitate ȋn societatea romȃnească: incidenţa foarte mare a copiilor care prezintă tulburări specifice de ȋnvaţare a limbajului scris.
Iniţiatoarea proiectului, Asociaţia HELICOMED, a pus la dispoziţia celor 20 de cursanţi, logopezi sau psihopedagogi, instrumentul produs ȋn cadrul proiectului, brevetat anterior ca ”APARAT PENTRU ETAPA DE ÎNVĂȚARE A SCRIS-CITITULUI”, nr. RO125059B1, ȋnregistrat de către autorii: Burlea Georgeta, Burlea Anamaria (căsătorită CIUBARĂ) şi Burlea Ştefan Lucian şi ȋnregistrat ca marcă la OSIM sub denumirea de „LUDOLEXOGRAF”.
Ȋn paralel cu producerea aparatelor, cursanţii din cele 3 instituţii au depistat 500 de copii preşcolari şi şcolari din clasa pregătitoare, copii care prezentau diferite tulburări de limbaj oral iar la sfȃrşitul perioadei de depistări, au selectat, pe baza unei evaluări unitare, 200 de copii care au reprezentat grupul ţintă al proiectului. Ulterior ȋnregistrării celor 200 de copii, logopezii/ psihopedagogii au participat la cursurile de iniţiere ȋn terminologia şi simptomatologia diferitelor patologii medicale, care pot interfera ca factori etiologici endogeni ai dislexo-disgrafiei.
După ȋndeplinirea tuturor acestor obiective, ȋn termenele prevăzute ale proiectului, cursanţii au ȋnceput terapia logopedică, fiecare lucrȃnd cu cei 10 copii raportaţi anterior şi, ȋn acelaşi timp, participȃnd la cursurile de instruire privind exersarea procedeului «AS-GRAFO», ȋnregistrat la O.R.D.A., procedeu aplicat pe aparatul LUDOLEXOGRAF. Ȋn acest fel, terapia logopedică s-a realizat conform unei scheme standard de program terapeutic, care conţine ideile, conceptele, soluţiile de design şi cele tehnice, schiţe, fişe de lucru etc., create de către titularii brevetului şi protejate prin drept de autor.
LUDOLEXOGRAFUL a fost conceput ca un instrument de evaluare complexă a copiilor, cu ajutorul căruia pot fi depistaţi de timpuriu factorii de risc asupra cărora ar fi necesar să se intervină, în timp util, pentru eliminarea lor.
Precizarea premiselor determinante ale reuşitei în activitatea lexico-grafică, cunoaşterea factorilor predictori ai succesului şi identificarea, monitorizarea factorilor de risc ai apariţiei manifestărilor dislexo-disgrafice, constituie condiţii necesare şi esenţiale pentru prevenţie şi, implicit, pentru o intervenţie timpurie remedială.
Premisele biopsihologice analizabile sunt starea de sănătate a organismului, integritatea analizatorilor, integrarea senzorială, dezvoltarea abilităţilor motrice, a conduitelor şi structurilor perceptiv – motrice, a proceselor psihice, dezvoltarea armonioasă a personalităţii. Starea de sănătate reprezintă o condiţie bazală pentru succesul în formarea şi dezvoltarea abilităţilor lexico-grafice, fără a asigura garanţia reuşitei (valoare predictivă mică). Orice alterare majoră a structurii şi / sau a funcţiei normale a organismului, provocată de cauze exogene sau endogene, este, în schimb, un puternic factor de risc pentru apariţia manifestărilor dislexo-disgrafice (valoare predictivă mare).
Scrisul, profund legat de evoluţia abilităţilor motrice, este posibil numai în condiţiile existenţei unui anumit nivel de maturizare a sistemului muscular, de organizare a motricităţii şi a coordonării mişcărilor fine, precum şi de dezvoltarea conduitelor şi structurilor perceptiv – motrice.
Depistarea oricărei tulburări de psihomotricitate trebuie realizată în perioada preşcolară pentru a se putea iniţia programe de terapie recuperatorie, în scopul normalizării şi evitării experienţelor de eşec şcolar cu urmările inerente acestuia.
Succesul în activitatea lexico-grafică este determinat de mulți factori psihopedagogici, aşa cum ar fi: atenția (distributivă şi concentrată), memoria auditivă şi verbală, ȋnţelegerea semnificaţiilor mesajelor verbale, capacitate de comunicare adecvată ȋn registrele verbal, nonverbal şi paraverbal, intelect normal, anumite particularităţi afectiv-motivaţionale şi volitive ale personalităţii), parcurgerea cu succes a conţinuturilor curriculare.
Dacă succesul în achiziționarea scris-cititului nu este garantat ȋn mod automat de o înzestrare intelectuală normală sau chiar superioară, ȋn schimb, se poate afirma că reuşita achiziţiilor lexico-grafice depinde ȋn mare măsură de nivelul de dezvoltare a abilităţile de procesare fonologice.
Altfel spus, abilitățile de procesare fonologică reprezintă cheia de boltă pentru ȋnsușirea scris-cititului şi pentru înțelegerea materialului scris. Este absolut necesar ca în programul terapeutic al dislexiei să fie introdusă şi o etapă consacrată în mod explicit antrenamentului fonologic. Programul de dezvoltare al abilităților de procesare fonologică va trebui să vizeze constant analiza fonetică de la propoziție la cuvânt, formarea percepției fonetice corecte, analiza sunetului și integrarea lui în lanțul fonetic, analiza și sinteza fonetică cuvânt-silabă, analiza fonetică de la silabă la sunet, sinteza fonetică de la sunet la silabă, formarea abilității de a sesiza rima, manipularea fonemelor. Aceste abilităţi de procesare fonologică se dezvoltă pe calea indirectă, de ȋnvățare a scris-cititului, numită și calea/ruta fonologică. Calea fonologică este laborioasă, mai complexă și mai riguroasă, implicȃnd cele două procese fundamentale ale gândirii: analiza și sinteza.
Pe calea/ ruta directă, lexical-ortografică, cititorul recunoaște imediat un cuvânt datorită formei sale ortografice, recurgând la lexicul intern, constituit în memoria sa de-a lungul procesului de învățare.Doar ȋn fața unui cuvânt necunoscut, cititorul recurge la calea indirectă, cea fonologică, adică la fuzionarea sunetelor corespunzătoare grafemelor citite, spre realizarea unei pronunții, chiar silențioase. Pentru a accede la scris, se trece astfel prin limbajul oral.
Pentru limbile alfabetice, cum este limba română, este mai operantă ruta fonologică, datorită corespondenței, cu mici excepții, între grafem – fonem. Ruta fonologică, cea care folosește analizatorul auditiv, este intens folosită în etapa inițială a învățării limbajului oral de către copil și apoi în faza inițială a învățării scris–cititului. Pe traseul acestei rute, se inițiază și se consolidează legătura biunivocă dintre sunetul emis in timp, cu litera realizată in spațiu, pană cand copilul atinge pragul constiinței fonematice si fonologice.
Se poate afirma că prin procedeul „AS-GRAFO”, exersat ȋn cadrul proiectului cu aparatul LUDOLEXOGRAF, am inițiat, de fapt, un program de prevenție a dislexo-disgrafiei, în România.
Printr-o abordare interdisciplinară complexă a sindromului dislexo-disgrafic şi introducerea unor metode şi instrumente de investigaţie care să permită o prevenţie eficientă, se pot evita eșecul școlar şi complicaţiile de ordin psihic, pe care le implică acesta, contribuind în acest fel la dezvoltarea armonioasă psihică, cognitivă şi emoţională a copiilor. LUDOLEXOGRAFUL îndeplinește toate condițiile pentru a fi un asemenea instrument, cu menţiunea că, ȋn plus, facilitează un demers terapeutic interactiv ȋntr-o formă ludică.
Acest proiect se dorește un precursor pentru dezvoltarea, cu multiple consecinţe favorabile pe termen lung, a strategiei internaţionale de eradicare a dislexo-disgrafiei şi, implicit, a analfabetismului.