O schimbare care ar putea revoluționa lumea științei! În luna noiembrie a acestui an va fi validată noua definiție a kilogramului, dar și a altor unități de măsură cu care suntem obișnuiți să lucrăm. Mai exact, sistemul internaţional de unităţi (SI) conţine şapte unităţi fundamentale: metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul şi candela. Cât mai cântărește astăzi cu adevărat kilogramul? Greu de spus cu precizie și tocmai asta pare a fi și controversa... Așadar, un kilogram nu va mai cântări ... un kilogram!

De aici necesitatea unei noi definiții pentru kilogram?

Potrivit informațiilor apărute, scopul acestei revizuiri este de a defini aceste unităţi în raport cu constantele fundamentale şi nu arbitrare aşa cum a fost până acum. Această decizie a fost adoptată de curând în cadrul unei reuniuni la Paris, Franţa. Noul sistem, care va intra în vigoare din luna mai 2019, va permite cercetătorilor să efectueze mai multe experimente pentru a relaţiona unităţile de măsură cu constantele.

Și, odată cu kilogramul, vor fi redefinite și alte unități de măsură: kelvinul (temperatura), amperul (curent electric) și molul (cantitatea de materie). Aceasta este cea mai mare revizuire a sistemului internațional de unități de la înfiinţarea sa, potrivit informațiilor prezentate de elvețienii de la Le Temps.

Crearea sistemului metric zecimal datează de la Revoluția Franceză

Crearea sistemului metric zecimal datează de la Revoluția Franceză prin introducerea, în iunie 1799, în Arhivele Republicii de la Paris, a două obiecte de platină reprezentând ceea ce s-a decis că ar fi un metru și repectiv un kilogram. Mai exact, trebuie spus că înaintea izbucnirii Revoluției Franceze în 1789, diferitele țări și chiar unele orașe aveau fiecare propriul lor sistem de măsurare. Deși diferite țări foloseau unități de măsură cu același nume, cum ar fi piciorul, sau echivalentul lor în limba locală, nu exista nicio coerență în ce privește mărimea acestor unități și nici în relațiile lor cu multiplii și submultiplii.

Cum a fost conceput sistemul metric

Sistemul metric a fost conceput pentru a fi universal- după cum spunea filosoful francez marchizul de Condorcet, el urma să fie „pentru toți oamenii și pentru toate timpurile”.El a fost conceput pentru oamenii obișnuiți, pentru inginerii care lucrau în domeniul măsurătorilor omenești și pentru astronomii și fizicienii care lucrau atât cu numere mici cât și cu numere mari, de unde și gama foarte mare de prefixe care au fost definite în Sistemul Internațional.

Mai exact, kilogramul este singura unitate fundamentală formată cu ajutorul unui prefix. Astfel, deşi conform prefixului ”kilo” un kilogram este 1.000 grame, nu gramul este considerat unitatea fundamentală, ci kilogramul.

Cum a fost definit inițial kilogramul

Iniţial, kilogramul a fost definit ca fiind masa unui decimetru cub de apă distilată la temperatura de 4 °C şi presiune atmosferică normală. Dar deoarece definiţia presiunii face apel la unitatea de măsură pentru masă („cerc vicios”), din punct de vedere formal aceasta nu e o definiţie corectă. Definiţia corectă pentru kilogram este masa etalonului, păstrat din 1889 într-un seif de la Biroul de Măsuri şi Unităţi din Sevres, Franţa, notează și Epoch Times .

Dar acest kilogram original a pierdut 50 micrograme într-un secol, iar acest lucru se datorează faptului că obiectele pot pierde cu uşurinţă atomi sau pot absorbi molecule din aer. În viaţa de zi cu zi nu sunt importante aceste diferenţe minime, dar contează în calculele ştiinţifice care necesită o precizie extremă.

Sistemul internaţional de unităţi (SI) conţine şapte unităţi fundamentale

Sistemul internaţional de unităţi (SI) conţine şapte unităţi fundamentale: metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul şi candela. Din luna noiembrie 2018, kilogramul, amperul, kelvinul şi molul urmează să fie redefinite la Conferinţa generală privind greutăţile şi unităţile de măsură (General Conference on Weights and Measures - CGPM), aceasta reprezentând cea mai mare revizuire efectuată de către SI de la înfiinţarea sa în 1960.

Iniţial, kilogramul a fost definit ca fiind masa unui decimetru cub (1 dm³) de apă distilată la temperatura de 4 °C şi presiune atmosferică normală. Dar deoarece definiţia presiunii face apel la unitatea de măsură pentru masă („cerc vicios”), din punct de vedere formal aceasta nu e o definiţie corectă. Definiţia corectă pentru kilogram este masa etalonului, păstrat din 1889 într-un seif de la Biroul de Măsuri şi Unităţi din Sevres, Franţa.omplicată.

Deoarece toate cântarele din lume sunt în conformitate cu acest kilogram original, atunci când calculează greutatea o fac în mod incorect. În viaţa de zi cu zi nu sunt importante aceste diferenţe minime, dar contează în calculele ştiinţifice care necesită o precizie extremă.  Noua unitate va fi măsurată cu scara watt sau Kibble, un instrument care permite compararea energiei mecanice cu cea electromagnetică folosind două experimente separate.