Scandalul internaţional declanşat la sfârşitul săptămânii trecute, după demolarea unei clădiri cu valoare istorică din Ierusalimul de Est, riscă să degenereze după ce reprezentanţi ai partidului aflat la guvernare în Israel şi-au anunţat intenţia de a sprijini proiectul construirii unei sinagogi dedicate memoriei victimelor Holocaustului chiar pe locul vechii aşezări.

Pe 23 martie 2010, cu doar câteva ore înainte ca premierul israelian Beniamin Netaniahu să fie primit la Casa Albă de preşedintele american Barack Obama, municipalitatea din Ierusalim dădea undă verde unui proiect aparent nesemnificativ.

În locul unei aripi a Hotelului Shepherd (situat în Ierusalimul de Est, de facto parte a teritoriilor palestiniene) care urma să fie demolată, trebuiau construite douăzeci de apartamente.

După un 2010 în care reluarea negocierilor de pace între Israel şi Autoritatea Palestiniană a eşuat lamentabil, iar moratoriul cu privire la construcţia de locuinţe israeliene în Cisiordania nu a fost reînnoit, buldozerele au început să pună în aplicare decizia.

La sfârşitul săptămânii trecute, aripa “condamnată” a Hotelului Shepherd a fost demolată, în ciuda criticilor apăsate venite dinspre Uniunea Europeană şi SUA. Dar planurile nu se opresc la cele douăzeci de apartamente care ar trebui să se ridice pe ruinele porţiunii deja demolate.

Aliatul lui Adolf Hitler Proprietarul clădirii, sprijinit de oficiali locali ai Likud, partidul aflat la guvernare în Israel, intenţionează să obţină permisiunea de a construi în zonă alte cincizeci de locuinţe destinate evreilor şi de a transforma secţiunea centrală a clădirii într-o sinagogă dedicată memoriei Holocaustului.

Controversa are rădăcini adânci. Clădirea Hotelului Shepherd a fost construită la începutul anilor ’30 ca reşedinţă a muftiului Amin al-Husseini, şef religios al comunităţii arabe din Ierusalim în perioada 1921-1948 şi un personaj ale cărui simpatii antisemite l-au împins chiar la o colaborare cu Germania lui Adolf Hitler.

Deşi muftiul n-a locuit niciodată în clădire, aceasta fiind cedată secretarului său personal şi, ulterior, naţionalizată de iordanieni (care au preluat controlul asupra Ierusalimului de Est în 1948 şi nu l-au cedat decât în 1967, după Războiul de Şase Zile) şi transformată în hotel, construcţia a ajuns astăzi parte în conflictul dintre evrei şi palestinieni.

O istorie încâlcită Hotelul Shepherd este, din 1985, proprietatea milionarului american Irving Moskowitz, un cunoscut finanţator şi suporter al colonizărilor israeliene din Ierusalimul de Est. Omul de afaceri încearcă de câţiva ani să impună proiectul construirii unor locuinţe în locul hotelului, dar a obţinut doar dreptul de a demola aripa iordaniană a clădirii.

“Din moment ce am fost forţaţi să păstrăm secţiunea centrală a casei, o vom transforma în sinagoga cartierului şi o vom dedica memoriei victimelor Holocaustului. Nu e nimic provocator în această acţiune, pentru că nu suntem în inima niciunui cartier arab”, a indicat un consilier local din partea Likud pentru cotidianul Haaretz.

Pe de altă parte, criticii proiectului spun că, deşi Hotelul Shepherd nu se află în miezul aşezărilor palestiniene, el este un obiectiv simbolic aparte al cartierului arab Sheikh Jarrah din Ierusalimul de Est. Capitalul sentimental al clădirii este, de altfel, şi miza transformării sale în sinagogă, din moment ce hotelul a fost iniţial proiectat pentru a-l găzdui pe muftiul Amin al-Husseini.

• Un antisemit notoriu, muftiul Amin al-Husseini a jucat un rol cheie în subminarea mişcării zioniste interbelice, colaborând chiar, la un moment dat, cu Germania nazistă. Al-Husseini a recrutat, conform documentelor istorice, cadre musulmane pentru SS, al Treilea Reich promiţându-i că va fi instalat ca lider al statului palestinian după ce maşinăria de război germană va fi învins armatele britanice din regiune şi exterminat sutele de mii de evrei care trăiau acolo.

Guvernul israelian neagă orice implicare Controversa în jurul familiei Husseini dăinuie până astăzi, din moment ce urmaşii muftiului invocă dreptul de proprietate asupra clădirii şi, pe cale de consecinţă, ilegalitatea demolării de săptămâna trecută.

Exproprierea iordaniană şi vânzarea ulterioară către Irving Moskowitz ar fi fost făcute fără temei juridic, susţin descendenţii liderului religios, deşi instanţele judecătoreşti israeliene au decis, în repetate rânduri, altfel.

Chiar purtătorul de cuvânt al ministerului de externe de la Ierusalim a reamintit recent că este nejustificată amestecarea chestiunilor de drept privat cu cele de drept internaţional. Într-un stat democratic, un particular face ce crede de cuviinţă cu un teren care este recunoscut legal ca fiind al lui, a fost argumentul oficialilor israelieni, aceştia respingând orice implicare a guvernului în această chestiune.