În 2014, România nu va mai fi prezentă cu pavilion naţional la târgul Ambiente de la Frankfurt, cel mai mare târg de bunuri de larg consum pentru casă din Europa. Doar şase exportatori români expune, pe banii lor, a declarat pentru EVZ Radu Pupăză, preşedintele Organizaţiei Patronale din Industria Sticlei şi Ceramicii Fine – STICEF.

În 2013, 33 de firme din industria sticlei şi a ceramicii, care numără peste 6.000 de angajaţi, au câştigat 120 de milioane de euro în urma comenzilor primite la târg. Dacă nu participă la expoziţie, firmele nu au cum să facă rost de clienţi noi, deci să asigure un loc stabil de muncă angajaţilor.

Încurcături birocratice

Motivul absenţei este simplu: nu sunt bani. Există un program guvernamental derulat de Ministerul Economiei (ME) prin care acoperite costurile legate de închirierea spaţiului şi amenajarea standului în vederea participării la târguri internaţionale pentru producători. Banii urmau să ajungă la o firmă, selectată în urma unei licitaţii, care ar fi făcut plata din propriul buget către organizatori şi ar fi amenajat standul. Apoi, statul deconta cheltuiala.

În 2014, fondurile pentru acest târg au fost reduse la 683.000 lei, de la 1,15 milioane, în 2013.

"Bugetul final a fost stabilit pe 22 ianuarie, în condiţiile în care târgul începe mâine şi nicio firmă nu a participat la licitaţie", arată Radu Pupăză.

Contactaţi de EVZ, reprezentanţii ME au răspuns că vina nu le aparţine.

"Patronatul de ramură (STICEF) nu a înaintat în timp util (minimum 40 zile până la data desfăşurării târgului) către minister documentele ce stau la baza iniţierii procedurilor de achiziţie publică în conformitate cu legislaţia în vigoare. Cu toate ca reprezentantului STICEF i s-a fost solicitat în repetate rânduri să urgenteze transmiterea documentaţiei necesare (începând cu data de 12 decembrie 2013), acesta a prezentat-o în data de 22 ianuarie 2014. Chiar şi în aceste condiţii reprezentanţii Messe Frankfurt au acceptat plata spaţiului până în data de 31.01.2014 zi în care a fost organizată de către ME şedinţa de selecţie a firmei organizatoare, selecţie la care nu s-a prezentat nicio societate organizatoare", se arată în răspunsul transmis la solicitarea EVZ de reprezentanţii Ministerului Economiei.

Caietul buclucaş

De cealaltă parte, preşedintele STICEF arată că patronatul a făcut demersurile necesare pentru ca exportatorii români să poată fi prezenţi la târg.

"Noi am cerut ca Ministerul Economiei să plătească doar pentru spaţiu, iar marja de profit a firmei organizatoare să fie acoperită de expozanţi. Pe 19 ianuarie, la ora 18.30 a fost refuzată de la semnare propunerea. Ca urmare, nicio firmă nu a înghiţit caietul de sarcini, care le oferea o marjă de profit prea mică faţă de cerinţele lor. A şasea variantă a caietului de sarcini a fost semnată pe 22 ianuarie", ne-a declarat Radu Pupăză.

Reprezentanţii ministerului susţin că propunerea patronatului nu era legală.

"Solicitarea firmelor, prin care acestea se ofereau să acopere din fonduri proprii profitul firmei care ar fi organizat participarea la târg nu a fost adresată direcţiilor de specialitate ale ME şi, oricum, nu este prevăzută de cadrul legal în vigoare", se arată în răspunsul formulat către EVZ.

Promisiuni păguboase

Târgul Ambiente de la Frankfurt, cel mai mare târg de bunuri de larg consum pentru casă din Europa , apare pe lista evenimentelor care au fost cuprinse în bugetul de prmovare al Ministerului Economiei. Bazându-se pe acest fapt, producătorii au rezervat un spaţiu de circa 500 mp la târg, încă de anul trecut şi au anunţat Ministerul Economiei. Deoarece banii de la stat nu au mai venit, doar 6 firme expun la Frankfurt, dar pe o suprafaţă mult mai mică. Pentru spaţiul de 365 de metri pătraţi care a rămas neocupat, cei care au făcut rezervarea trebuie să plătească 136.000 de euro nemţilor.

Mai mult decât atât, pentru că nu au de unde plăti, vor intra pe lista neagră a nemţilor, care sunt cea mai mare companie organizatoare de târguri din întreaga lume, iar exportatorii români riscă să fie excluşi de pe lista participanţilor pe viitor.

Alegeri

În timp ce la târgul de la Frankfurt doar 6 companii româneşti sunt prezente, România participă, sub pavilion naţional, la expoziţia de instalaţii Aquaterm Moscova, unde 9 companii expun, alături de alţi 750 de expozanţi din 34 de state.

La târgul Ambiente de la Frankfurt participă 4.700 de expozanţi, din peste 80 de ţări, iar anul trecut i-au trecut pragul 140.000 de vizitatori. De asemenea, cele 33 de firme românești care au participat la ediția din 2013 a târgului s-au întors cu contracte în valoare de 120 de milioane de euro.

Concurenţă loială

Comisia Europeană nu priveşte cu cohi buni programele de sprijin pentru exportatori finanţate cu fonduri de la bugetele de stat. Au funcţionat programe similar cu cel din România în alte 15 state europene, dar în prezent numărul acestora s-a redus la trei. Astfel, asemenea programe se derulează în ţara noastră, Polonia şi Portugalia. În 2012, Ungaria şi Bulgaria au renunţat la programe similar.

"Comisia consideră că aceste ajutoare încurcă libera concurenţă, dar noi avem cea mai mare fiscalitate din UE. Din salariul plătit unui angajat, 55% se duce către stat. În Germania, competitorii noştri au drumuri mai bune, deci costuri mai mici de transport, forţă de muncă înalt calificată într-un sistem educaţional susţinut de stat, costuri preferenţiale la energie, pentru că sunt producători industriali, acces la resurse controlate de stat, care nu aplică nici o fiscalitate la fel de împovărătoare. La noi, în fiecare lună creşte costul cu gazul metan", explică Radu Pupăză.

Din STICEF fac parte peste 60 societati comerciale cu profil, care realizează 80% din producţia totală de sticlărie, 50% din producţia de porţelan şi faianţă şi 70% din producţia de geamuri din România.