Pornind de la premisa că elevii reprezintă centrul sistemului educațional, acționăm pentru ca problemele cu care ei se confruntă să se regăsească în permanență pe agenda publică, iar măsurile aferente să fie adoptate doar în urma consultării cu aceștia, se arată în misiunea oficială a Consiliului Național al Elevilor. Cu toate acestea, Consiliul s-a lovit de nenumărate scandaluri de-a lungul anilor, fiind lansate și acuzații de influență politică.

Consiliul Național al Elevilor este o structură independentă, ce menține o poziție neutră față de orice cult religios, asociație religioasă, partid sau formațiune politică, acționând exclusiv în interesul elevilor. Este o structură formată din elevi, pentru elevi, acest statut fiind obligatoriu pentru o funcție în Adunarea generală sau în Biroul executiv.

Consiliul Național al Elevilor și rolul în educația din România

Raza de acțiune a Consiliului Elevilor se extinde și în teritoriu, la nivel județean, prin intermediul consiliilor județene ale elevilor, precum și la nivel școlar, unde se întâlnesc consilii școlare ale elevilor. Deși există un cadru legislativ care reglementează distinct drepturile de care elevii beneficiază, acestea sunt uneori încălcate. De la probleme privind decontul navetei și condiții precare în unitățile de învățământ, până la abuzuri în sala de clasă: consemnarea absenței ca mijloc de coerciție, note acordate subiectiv, bullying, suntem aici pentru a combate practicile incorecte din mediul școlar.

Deși prezintă numeroase neajunsuri, sistemul educațional este presărat cu oameni, fie ei elevi, profesori, părinți sau activiști pentru o educație incluzivă de calitate, care încearcă să transforme școala într-un mediu propice dezvoltării armonioase a elevului din punct de vedere fizic și psihic.

De fiecare dată când întâlnim astfel de oameni, ținem să îi oferim drept exemplu și să facilităm răspândirea bunelor practici pe care le inițiază, după cum își propun reprezentanții Consiliului Național al Elevilor

Funcțiile din Consiliul Elevilor

Consiliul Elevilor este o structură independentă, formată din elevi, care luptă pentru interesele elevilor. Pentru a face parte din Consiliul Național al Elevilor este necesar să îndeplinești următoarea cerință:

„Pentru a te implica într-una dintre structurile CNE nu trebuie să fii nici popular, nici olimpic, nici măcar cel mai îndrăgit de profesori, ci doar candidatul preferat al colegilor tăi. Alegerile la nivel școlar se desfășoară, de regulă, în luna octombrie, când reprezentanții elevilor sunt aleși pe baza unui dosar de candidatură și a campaniei desfășurate.

Pentru început, te sfătuim să iei legătura cu consiliul județean al elevilor din județul tău și să afli când se va desfășura următoarea Adunare generală, unde fiecare elev din județ poate participa ca observator. De asemenea, citește Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al Consiliului Național al Elevilor pentru a afla mai multe despre modul de organizare a structurii de reprezentare și a vedea funcțiile existente, ca să îți fie mai ușor să te decizi care ți se potrivește”, se arată în regulamentul de funcționare al Consiliului.

La nivel școlar există un cadru didactic care ocupă postul de consilier educativ sau coordonator de proiecte și programe educative, cu care Consiliul Școlar al Elevilor poate menține legătura și colabora. Cu toate acestea, el nu are dreptul de a interveni în activitatea structurii sau de a afecta în vreun mod parcursul acesteia.

Controversele în timpul alegerii noului președinte județean al organizației reprezentative a elevilor

Organizația județeană Caraș-Severin a Consiliului Național al Elevilor și-a desemnat, în noiembrie, un nou președinte, potrivit edupedu.ro. Este vorba despre elevul Lucas Szava, care înaintea acestei alegeri fusese președinte interimar la Consiliul Județean al Elevilor. Președintele anterior, Darius Lăpădat, a fost înlocuit în condiții descrise de acesta din urmă drept motivate politic.

Noul lider al CJE Caraș-Severin este acuzat că ar fi fost validat în funcție fără să îndeplinească toate criteriile necesare conform regulamentului intern de funcționare al CNE.

Darius Lăpădat, fost președinte al CJE Caraș-Severin, a acuzat organizația elevilor că l-a dat afară în urma distribuirii unui mesaj pe care un parlamentar îl publicase pe Facebook. Atunci, a fost numit interimar Lucas Szava.

Darius Lăpădat a semnalat redacției Edupedu că Lucas Szava a fost numit președinte deplin al CJE Caraș-Severin printr-o decizie din 22 noiembrie 2023., după ce, printr-un proces verbal din 19 noiembrie, dosarul depus de Szava pentru ocuparea postului de președinte CJE a fost validat de către comisia de concurs. Lăpădat a semnalat, însă, în baza unui răspuns primit de la liceul urmat de Lucas Szava, că acesta nu ar întruni condițiile să fie numit președinte.

Conform metodologiei de organizare a alegerilor în Consiliul Elevilor, art 20 alin 1, la funcția de președinte al Consiliului Județean al Elevilor pot candida doar „membrii birourilor executive ale CȘE sau un elev delegat de către Adunarea generală a consiliului școlar al elevilor”.

Consiliul Național al Elevilor, prins în mijlocul unui scandal

Având rolul de a fi vocea a peste trei milioane de elevi, Consiliul Național al Elevilor (CNE) este acuzat de legături cu zona politică. Alexia-Iuliana Nica, fost preșdinte al CJE Călărași, atrage atenția că această organizație a devenit „o pepinieră pentru viitorii politicieni corupți".

Ea a arătat motivele pentru care CNE nu mai reprezintă interesele elevilor:

„Cât timp am fost membră a Adunării generale, am tot ales șefi și cred că e timpul ca CNE să își aleagă lideri. Deși CNE-ul nu are putere executivă, avem puterea de a face presiuni, de a strânge informații și de a face cunoscute problemele reale ale elevilor. Trebuie să ne amintim că suntem în această poziție pentru a schimba lucrurile, nu pentru a ne folosi de ea pentru propriile noastre interese.

Cred cu tărie că este timpul să ne întoarcem la esența misiunii noastre. CNE nu trebuie să fie doar un spectacol pentru presă, ci o voce autentică pentru cei care, în unele cazuri, se confruntă cu provocări dificile în școlile lor. Avem o responsabilitate față de cei care ne-au ales să-i reprezentăm", a spus adolescenta.

Abateri de la misiunea CNE

Tânăra spune că a observat mai multe nereguli de-a lungul timpului:

„Cum poate CNE să explice că la ultimele alegeri din totalul de 42 de Consilii Județene au apărut 44 de voturi ,,dintr-o greșeală tehnică”, cum pot explica că se dau derogări de la regulamente pentru că doar ,,șefii” fac legea, cum pot să explice că se apucă de treabă la 23 noaptea, iar la 8 vor ca elevii reprezentanți să-și fi făcut treaba? Simplu, nu pot.

Dincolo de idealisme, pe durata mandatului meu am observat concret următoarele abateri de la orice simț de răspundere și mă simt datoare să trag un semnal de alarmă deoarece, dacă nu o fac eu, conducerea CNE va rămâne în continuare în aceeași cârdășie. Președinta structurii, s-a afișat public la pupitrul Ligiei Deca fără a se consulta proactiv cu Adunarea generală și, în plus, a mustrat structuri județene care au afișat public altă opinie decât cea întortocheată susținută de CNE.

Tot aceasta s-a afișat pe social media cu un vicepreședinte al structurii susținând că acesta va fi „următoarea generație de președinte”, numindu-și practic un succesor cu multe luni înainte de următoarele alegeri.

Majoritatea evenimentelor CNE consistă din sechestrarea unui număr de participanți și obligarea acestora să participe la un program care poate dura de la ora 8 dimineața până la ora 3 noaptea, cu cazare și mâncare la limita supraviețuirii, sub amenințarea mustrării sau a demiterii dacă participanții nu se conformeaza programului dur.

Conducerea CNE arată în mod constant un ton superior față de consiliile județene ale elevilor, demițând, șantajând și intimidând în mod constant și susținut orice opoziție. Din cauza acestor grave încălcări ale democrației (și a multor altora), întreb: Am scăpat oare de comunism la „89 sau continuă prin ,,vocile CNE?”, explică Alexia-Iuliana Nica.

În 2014, liderii elevilor din 11 judeţe criticau Consiliul Naţional al Elevilor în problema lipsei manualelor

Consiliul Naţional al Elevilor a fost criticat în 2014 din cauza relației cu Ministerul Educaţiei. Liderii elevilor din 11 judeţe vorbeau atunci de „indiferenţa“ CNE în cazul manualelor pentru clasele I şi II, a problemei diplomei de BAC, dar şi a protocolului semnat de minister cu BOR, protocol în care elevii nu au fost consultaţi. Consiliul Național era acuzat și că s-ar fi lăsat influenţat de mediul politic.

Liceenii din Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Caraş Severin, Cluj, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Satu Mare, Timiş au condamnat modul prin care Consiliul Naţional al Elevilor a reacționat în problema manualelor:

„Reprezentanţii elevilor din 11 judeţe din România se dezic de acţiunile Consiliul Naţional al Elevilor (C.N.E.) din cauza lipsei de reacţie a singurei structuri reprezentative a elevilor la nivel naţional, odată cu acceptarea influenţelor politice externe.

Luând în considerare încercările repetate de a atrage atenţia conducerii organizaţiei privind măsurile eronate pe care C.N.E. le-a asumat, încercări sortite eşecului, ne simţim obligaţi să informăm public poziţia pe care organizaţiile semnatare o adoptă. Semnatarii acestei poziţii se consideră nesatisfăcuţi de starea de fapt şi de turnura negativă spre care se îndreaptă organizaţia”, arătau reprezentanții elevilor.

Scandal și la alegerile din 2015 la Consiliul Național al Elevilor

În 2015, la Craiova, a avut loc Adunarea Generală a Consiliului Naţional al Elevilor (CNE) pentru a-şi alege reprezentanţii. La două dintre cele trei funcţii de conducere din CNE era un singur candidat, situaţia întâlnită inclusiv în cazul funcţiei de preşedinte al elevilor din România.

Adunarea Generală a Consiliului Naţional al Elevilor are, se pare, un final așteptat și ușor de ghicit. Funcțiile de preşedinte al CNE şi secretar pe externe (Departamentul educaţie şi comunicare) sunt dorite de câte un singur candidat. Chiar dacă în comunicatele de presă alegerile sunt prezentate ca o adevărată formă de democrație, toate acestea reprezintă o simplă formalitate.

Adunarea Generală, formată din preşedinţii consiliilor judeţene ale elevilor, este pusă în faţa faptului împlinit.

Acuzații de pact cu Ministerul Educației pe tema burselor școlare în ianuarie 2022

Fostul președinte al Consiliului Național al Elevilor (CNE), Silviu Morcan, ar fi fost demis de către Adunarea Generală a organizației pe care o conducea pentru că ar fi făcut „un pact” cu Ministerul Educației pe subiectul burselor.

Acesta și-a dat însă demisia exact în momentul în care două treimi dintre colegii lui – 30 din 42 – au votat demiterea sa.

Este primul președinte al CNE care este dat afară din organizație, sau care demisionează la jumătatea mandatului. Silviu Morcan ar fi ascuns e-mailuri de pe adresa oficială a CNE, de restul conducerii executive a CNE.

Mesajele vizau negocierile sau discuțiile cu Guvernul pe tema burselor elevilor. În cadrul ședinței Adunării Generale a CNE, din 23 ianuarie 2022, 15 membri au depus o adresă în care era solicitată demiterea lui Morcan. Adresa privind demiterea nu a fost inițial pe ordinea de zi, dar s-ar fi „forțat intrarea ei”, spun sursele Edupedu.ro.

Asociațiile de elevi și acuzațiile aduse în decembrie 2023 Consiliului Național al Elevilor

​Șase asociații de elevi din țară au acuzat Consiliul Național al Elevilor (CNE) că a gândit o nouă formă a Statutului Elevului care urmează să fie adoptată și prin care toate asociațiile de elevi ar putea fi dizolvate.

Asociațiile atacă CNE și spun că printr-o astfel de măsură „se va fura independența și libertatea elevilor”. Asociația Elevilor din Constanța (AEC), Asociația Elevilor din Bacău (AEBc), Asociația Vâlceană a Elevilor (AVE), Asociația Elevilor din București și Ilfov(AEBI), Asociația Elevilor din Maramureș (AEM) și Asociația Elevilor din Timiș (AETm) - au numit atunci propunerile CNE ca fiind „inaplicabile și pericuoloase”:

„Această formă a statutului este un potențial pericol de dizolvare pentru toate asociațiile de elevi din țară, deoarece la secțiunea a II-a, art. 38, sunt impuse condiții pentru existența asociațiilor de elevi, care nu pot fi îndeplinite de nicio organizație nonguvernamentală. Articolele problematice prevăd ca și condiții de reprezentativitate a unei asociații, să aibă filiale în cel puțin 50%+1 din liceele din județ, condiție absurdă pentru o organizație în care elevii nu sunt obligați să se înscrie, și să aibă cel puțin 5 membri în fiecare liceu din județ”, se arată într-un comunicat de presă comun al celor șase asociații de elevi, potrivit mediafax.ro.

Asociațiile de elevi explică faptul că dacă această prevedere ar trece, elevii din țară ar putea rămâne cu mai puțini reprezentanți care să se lupte pentru drepturile lor.

Consiliul Național al Elevilor și propunerile pentru viitorul Statut al Elevului

Propunerile Consiliului Național al Elevilor pentru viitorul Statut al Elevului prevăd, la art. 38 referitor la „Asociațiile reprezentative ale elevilor”:

„(3) Sunt considerate asociații reprezentative ale elevilor organizațiile neguvernamentale, înființate în baza prevederilor legale în vigoare, care îndeplinesc cumulativ următoarele cerințe:

1. au statut propriu, în care au declarat ca scop reprezentarea intereselor și drepturilor elevilor;
2. nu fac propagandă politică partizană sau religioasă;
3. sunt formate exclusiv din elevi în sistemul de învățământ preuniversitar din România;
4. au filiale la nivel județean în cel puțin jumătate plus unu din numărul total de unități de învățământ preuniversitar din județul respectiv;
5. au filialele de la nivel școlar alcătuite din cel puțin 5 membri.”

Actualul Statut al Elevului prevede, la Art. 38, condiții mai puțin restrictive în privința reprezentativității organizațiilor de elevi:

„Art. 38 (1) Sunt considerate asociații reprezentative ale elevilor organizațiile neguvernamentale, înființate în baza prevederilor legale în vigoare, care îndeplinesc cumulativ următoarele cerințe:

1. au statut propriu, în care au declarat ca scop reprezentarea intereselor și drepturilor elevilor;
2. nu fac propagandă politică partizană sau religioasă;
3. au cel puțin 75% din membri elevi în sistemul de învățământ preuniversitar românesc.
4. asociațiile reprezentative își pot desfășura activitatea la nivel național, județean, local sau școlar.
5. filialele sau sucursalele asociațiilor reprezentative au același statut reprezentativ, în raport cu scopul înființării acestora.”

O inițiativă din februarie 2024 a Consiliului Național al Elevilor a stârnit discuții între elevi și profesori

Inițiativa, propusă prin intermediul reprezentanților, propune ca profesorii să nu mai aibă uși și scări separate în unitățile de învățământ.

Ei consideră că acest lucru reprezintă o formă de intimidare, în timp ce profesorii o văd ca pe o formă de respect.

Noul Statut al Elevului ar trebui să interzică existența unor intrări destinate exclusiv profesorilor, spun reprezentanții aleși ai copiilor. Obiceiul coridoarelor separate este învechit și îi pune in inferioritate, susțin acestia.