România a fost complice la programul CIA de detenţii secrete, un centru de acest gen a fost deschis lângă Bucureşti, în 23 septembrie 2003, imediat după închiderea unui centru similar din Polonia, se arată într-un comunicat difuzat, azi, de comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, pe site-ul Consiliului.

Cel puţin unul dintre deţinuţii din Polonia a fost trimis direct la Aeroportul Băneasa, la miezul nopţii, iar operaţiunile CIA au continuat în România timp de doi ani. Din păcate, autorităţile române nu doresc să colaboreze şi să dezvăluie întregul adevăr în legătură cu aceste lucruri. Oficialii de la Bucureşti au negat mereu veridicitatea acestor informaţii, iar o comisie a Senatului a respins toate acuzaţiile. O anchetă a procurorilor sau una publică care să aibă acces la dosare secrete, nu trebuie să fie întârziată, se arată în documentul citat. Lupta antiteroristă De la finalul lui 2001, CIA a deschis o reţea de centre detenţie, în lupta contra terorismului, pentru a captura şi aresta cei mai căutaţi suspecţi. Agenţiile partenere ale CIA din diverse ţări, inclusiv europene, au colaborat îndeaproape pe această problemă, rezultând acţiuni abuzive şi excesive, care au violat drepturile omului, spune Thomas Hammarberg. Facilităţi de maximă securitate, aşa-numitele "Siteuri Negre", au fost înfiinţate în cel puţin şapte locaţii diferite pe continentul european, în care CIA a adus deţinuţi pentru a-i interoga. Acest lucru însemna arestarea şi închiderea în secret a suspecţilor, pe o perioadă nedefinită de timp, fără posibilitatea vreunei comunicări cu exteriorul, în celule separate. Tehnici controversate Printre tehnicile de interogare utilizate şi autorizate de guvernul SUA se numărau nuditatea forţată, legarea în lanţuri în poziţii stresante, privare de somn perioade lungi de timp, înfometare, lovire, tehnica înecului simulat (waterboarding). Metodele erau crude, inumane şi degradante şi, în multe cazuri, era vorba despre tortură. Deţinuţi extrem de valoroşi (HVD) erau închişi pentru patru ani-patru ani şi jumătate, dar erau mutaţi dintr-un loc în altul, după câteva luni. N-au fost aduşi niciodată în faţa justiţiei, ci închişi pe termen nelimitat la Guantanamo Bay. Polonia, România, Lituania În Polonia a fost deshis un centru de detenţie CIA, în 5 decembrie 2002. Cu o cursă aeriană din Bangkok au fost aduşi Abu Zubaydah şi Abd Al-Nashiri. Au avut loc apoi alte extrădări în februarie, martie şi iunie 2003, inclusiv pentru cei doi colaboratori la conspiraţia din 11 septembrie 2001, Khalid Sheik Mohammed şi Ramzi Binalshibh. Oficialii polonezi nu au fost implicaţi în nicio operaţiune de interogare sau reţinere a suspecţilor, dar, evident, au acordat o aprobare la cel mai înalt nivel pentru acestea, plus asistenţă din partea serviciilor secrete. Investigaţia, în desfăşurare, condusă de procurorul-şef a avut un rol crucial în recunoaşterea responsabilităţii, iar rezultatele vor fi date publciităţii imediat ce vor fi gata. Lituania a fost, de asemenea, o ţară europeană care a găzduit "Centre Negre" CIA. Autorităţile lituaniene au arătat "o oarecare disponibilitate" de a dezvălui adevărul, în special printr-o anchetă parlamentară şi o investigaţie, timp de un an, condusă de Biroul procurorului general. O delegaţie a Comisiei pentru Prevenirea Torturii a avut permisiunea de a vizita două locaţii, identificate de comisia parlamentară ca fiind dotată pentru a găzdui deţinuţii CIA. Oricum, au rămas întrebări esenţiale fără răspuns referitoare la durata şi scopul exact al facilităţilor. De la înălţimea "războiului antiterorist", Polonia, România şi Lituania, au permis extrem de multe lucruri partenerilor americani, respectând confidenţialitatea promisă. După atâţia ani, încă nu se ştie exact cine a autorizat şi cine a condus centrele respective din ţările europene, conchide comisarul Consiliului Europei. CITIŢI ŞI:

• Scandalul închisorilor CIA. Bucureştiul a găzduit un centru de detenţie
• NY Times: O închisoare CIA, chiar în Bucureşti
• România, evocată în scandalul închisorilor CIA