Israelul a ars numeroase etape de dezvoltare, adoptând un model economic care are la bază antreprenoriatul şi încurajează expunerea la risc. România trebuie să urmeze exemplul statului evreu, pentru a putea înfăptui, pe termen lung, „miracolul românesc”.
România trebuie să înveţe nu doar din modele alese de statele care au depăşit recesiunea sau care au o economie bazată de proprietatea statului, ci şi din strategiile aplicate de statele care „au ars etapele de dezvoltare mult mai repede”, apreciază Andreea Paul Vass, consilierul primului ministru Emil Boc.
„Un model la care România trebuie să se gândească este cel israelian, al antreprenoriatului. De ce au avut succes remarcabil? Au avut un think-tank central orientat către antreprenoriat. Lecţia de bază este că o ţară bine educată îngăduie eşecuri şi încurajează expunerea la risc. Decizia politică trebuie să se substituie acestui gen de abordare, care să înlocuiască intervenţia generalizată a Guvernului, însoţită de o politică inteligentă a politicii monetare”, a declarat Andreea Paul Vass, consilierul primului ministru Emil Boc, citată de Agerpres.
Dacă ţara noastră va reuşi să îşi însuşească aceste bune practici, „pe termen lung, este posibil un miracol românesc”, a mai spus consiliera premierului. Oficialul a dat exemplul Israelului, care are mai multe companii listate la bursă decât alte state, cu excepţia Statelor Unite. De asemenea, administraţia de la Tel Aviv deţine investiţii în capital de risc pe cap de locuitor de 2,5 ori mai mari decât SUA şi de 30 de ori decât Europa.
Totuşi, această orientarea către risc necesită educarea populaţiei în acest sens, a mai precizat consilierul premierului.
În primele trei luni ale acestui an, Produsul Intern Brut (PIB) al României exprimat în preţuri curente s-a ridicat la 96,707 miliarde de lei, în scădere cu 2,6% comparativ cu acelaşi interval din 2009, potrivit estimărilor făcute de Institutul Naţional de Statistică (INS). Băncile, vinovate pentru alimentarea crizei
Economia României, bazată pe consum, a resimţit efectele crizei. Băncile poartă o parte din vina situaţiei economice a ţării, deoarece au alimentat consumul şi investiţiile speculative.
„Băncile nu sunt lipsite de culpă în crearea modelului falimentar bazat pe consum şi investiţii speculative. Investiţiile au fost orientate spre investiţiile speculative. Ce s-a întâmplat în ultimii ani a constat în credite cu buletinul, capital speculativ din exterior. Creşterea dobânzii BNR a salvat sistemul bancar”, a afirmat Andreea Vass.
În opinia acesteia, tendinţa în următoarea perioadă trebuie să fie spre diminuarea semnificativă a costurilor creditelor în România.
Recomandările noastre
