În cartea sa - Viaţa activă - Hannah Arendt ne aminteşte că între finalitatea pe care şi-o propune omul de ştiinţă şi consecinţele invenţiei sale nu e nicio legătură. Orice descoperire ştiinţifică, orice invenţie, este imediat folosită de alţii pentru propriile scopuri.
Descoperirea ecuaţiilor nucleare ale lui Fermi a fost utilizată pentru producerea bombei atomice, iar aceasta , la rândul ei, a declanşat Războiul Rece. Invenţia antibioticelor a dus la creşterea explozivă a populaţiei mondiale. Internetul a provocat o revoluţie nu numai în economie şi în comunicaţii, dar chiar în modul de a gândi, iar descoperirea ADN-ului a revoluţionat medicina.
Mulţi filosofi şi mulţi oameni de ştiinţă sunt înspăimântaţi de consecinţele progresului tehnic
Ce se va întâmpla când totul va fi făcut de către roboţi? Ce se va întâmpla cu dezvoltarea inteligenţei artificiale? Pusă astfel problema, adică imaginându-ne că nimeni nu exercită un control asupra consecinţelor dezvoltării ştiinţifico-tehnice, previziunile nu pot fi decât catastrofale. După Hiroshima şi Nagasaki, în lume existau mii de bombe atomice şi toţi aşteptau un război atomic. Astăzi, mulţi se tem de de o adevărată aservire umană unei anonime inteligenţe artificiale.
Patronii web-ului sunt puteri ca Facebook, Google şi Amazon care şi-au impus legile proprii. Iar acest lucru se va petrece şi în domeniul geneticii şi roboticii. Se dezvoltă mereu o elită dominantă sau mai multe elite în luptă între ele, de multe ori cu consecinţe terifiante.
Descoperirea ştiinţifică şi tehnică este mereu aservită voinţei umane şi deciziile nu vor mai fi luate de maşinării, ci de ei, patronii umani. În filmul "2001- Odiseea în spaţiu", astronautul îşi dă seama că robotul a devenit mai inteligent decât el şi se hotărăşte să-l ucidă. În mod normal doar oamenii vor continua să fie responsabilii binelui şi răului, dacă nu se va întâmpla ceva între timp..., titrează Il Giornale.