S-a încheiat Congresul Extraordinar al PSD, congres ce ar putea fi denumit Triumful lui Liviu Dragnea. Nu numai că Liviu Dragnea a fost validat ca președinte ales prin scrutinul intern (deși Congresul, teoretic, putea să nu valideze, totuși a făcut-o!), dar, mai mult, conducerea partidului a fost aleasă în structura și componența dorite de Liviu Dragnea.

Toate partidele din România suferă de un deficit însemnat de democrație cînd vine vorba de luarea deciziilor și de alegerea șefilor.

Altfel spus, în toate partidele românești postdecembriste, procesul alegerii, în alte locuri din lume, definit prin competiții între platforme și persoane, se reduce la vopsirea în culori țipătoare, de paparudă, a deciziilor luate de cîțiva prin boscheți.

În cazul lui Liviu Dragnea, decizia de parvenire a acestuia în postura de președinte absolut al PSD a fost luată la ședința Comitetului Executiv Național din 22 iulie 2015 prin încălcarea gravă a Statutului (Liviu Dragnea era simplu membru PSD, BPN de luni nu anunțase depunerea candidaturilor, deoarece se presupunea că interimar va fi unul dintre vicepreședinți sau mai precis președinta Consiliului Național, Rovana Plumb), printr-o intrigă tipică acestui partid învățat încă de pe vremea activistului Ion Iliescu să-și rezolve disputele prin lucrături de pe culoar.

La această ședință, care a beneficiat și de moaștele umblătoare ale lui Ion Iliescu, venite direct din Mausoleul lui Lenin de la Moscova, s-a decis practic trecerea deplinei puteri PSD în mîinile lui Liviu Dragnea.

Un lider PSD a cutezat să declare în public că Ședința CExN stă sub semnul Operațiunii SRI.

Nu l-a luat nimeni în seamă.

Și într-un fel explicabil.

Liderii PSD sînt convinși că arestările din rîndurile lor au drept cauză o Operațiune de proporții a Binomului SRI-DNA, Noua Securitate.

Avertizarea lansată de unul dintre ei i-a făcut să-l voteze cu și mai mult sîrg pe Liviu Dragnea.

Au socotit (prostește, după opinia mea) că astfel vor scăpa de  acțiunile Binomului.

Evenimentele ulterioare au părut să le confirme bănuielile că Liviu Dragnea e produsul unei Operațiuni a Binomului SRI-DNA.

Au fost mai întîi ligușelile jegoase ale lui Liviu Dragnea înălțate celui bănuit de Multi-Baronul de Teleorman că ar fi Șeful Sistemului: Klaus Iohannis.

Au venit mai apoi declarațiile lui Liviu Dragnea despre o așa zisă Reformă prin care trebuie să treacă PSD sub conducerea sa.

Liviu Dragnea nu făcea altceva decît să repete papagalicește teoriile lui Vasile Dâncu, acest Marx-Engels-Lenin al SRI, impus de Binom lui Liviu Dragnea pe post de autorul Sfintei Scripturi în viziunea sergenților majori mesianici.

Semnificativ pentru aceste teorii rămîne afirmația publică a lui Vasile Dâncu potrivit căreia "pentru reforma partidelor”, ”DNA a făcut mai mult decât au făcut partidele pentru ele însele".

Semnul clar că Liviu Dragnea execută ordinele Binomului SRI-DNA a fost dat de susținerea de către președintele ales a lui Valeriu Zgonea ca președinte executiv, practic al doilea om în PSD.

Despre Valeriu Zgonea, un personaj pe care-l consider, spre deosebire de mulți jurnaliști, mult mai abil decît pare, am scris în mai multe rînduri că e prin tot ce face omul Binomului.

Mai mult ca sigur inițial Valeriu Zgonea a fost varianta de președinte al PSD. Asta și explică precipitarea lui Valeriu Zgonea de a se da, într-un interviu acordat AP, un fel de Monica Macovei al PSD. Probabil că rezistența activului PSD se anunța destul de mare, astfel încît s-a apelat la varianta cu Liviu Dragnea președinte (pînă la condamnare?!) și Valeriu Zgonea al doilea om, practic dublura lui Liviu Dragnea.

Așa cum am mai scris, în hotarele dialogului cu Victor Ponta din 5 octombrie 2015 de la B1tv, am abordat ceea ce eu am crezut a fi bătălia pentru șefii în PSD după scrutinul intern care a decis președintele Partidului. Gîndeam: Liviu Dragnea a fost ales prin scrutin intern, Congresului nu-i rămîne decît să-l valideze aplaudînd și chiuind, dar liderii PSD ar putea să-și spună cuvîntul în alegerea echipei de conducere. Eram convins de asta atît de tare încît, cînd Marian Oprișan a anunțat tot într-o intervenție la B1tv, duminică, 11 octombrie 2015, că va propune CExN de a doua zi înființarea a patru posturi de prim-vicepreședinți pentru a constitui o conducere operativă, am tresărit, zicîndu-mi că baronii PSD nu s-au lăsat, se bat pentru a nu-i da lui Liviu Dragnea puterea deplină.

M-am înșelat.

CExN nu numai că a respins propunerea lui Marian Oprișan, dar, mai mult, a acceptat o structură de conducere menită a-l face pe Liviu Dragnea un fel de Nicolae Ceaușescu al PSD. Congresul n-a adus nici o surpriză în acest sens. Tot ce a vrut Liviu Dragnea i s-a dat!

Inclusiv alegerea lui Valeriu Zgonea ca președinte executiv.

Duminică, 18 octombrie 2015, am publicat pe cristoiublog.ro textul intitulat „Prin alegerea lui Liviu Dragnea în fruntea PSD, duminică se încheie cu succes Operațiunea cu nume de cod Partidul cu pistolul la tîmplă”.

Textul dă seamă de una dintre marile mele nedumeriri, exprimate cu voce tare la ultimul dialog pe care l-am avut cu Victor Ponta la B1tv pe 5 octombrie 2015. Îl redau aici după Stenogramă, deoarece el abordează o chestiune enigmatică de cel puțin valoarea teroriștilor din decembrie 1989:

„Ion Cristoiu: Dle premier, dvs mai sînteţi în continuare în PSD, înţeleg.

Victor Ponta: Bineînţeles. Sunt membru PSD Gorj. Am cea mai importantă funcţie, cea de membru.

Ion Cristoiu: Pot să vă pun o întrebare?

Victor Ponta: Da.

Ion Cristoiu: Dar să îmi răspundeţi în calitate de membru PSD.

Victor Ponta: Dacă pot.

Ion Cristoiu: Cum puteţi dvs, psd-iştii, că sînteţi, să încredinţaţi conducerea unui partid dlui Dragnea, care poate să fie condamnat? Poate, întreb, este o întrebare.

Victor Ponta: Păi, ne asumăm. Cum şi-a asumat Liviu chestia asta, că, de fapt, discuţia dintre noi, iniţială, cînd i-am spus: mă retrag, ştie, i-am explicat de ce şi ştie de ce, şi ştiţi că am susţinut-o pe dna Rovana Plumb, din acest motiv, nu din alt motiv, că totuşi Liviu Dragnea a fost numărul doi în PSD şase ani de zile, nu este că nu are experienţă, nu este că nu are putere politică, nu este că nu este bun de lider, este bun, că a fost şase ani alături de mine, dar asta i-am şi spus: Liviu, gîndeşte-te şi asumă-ţi chestia că vei deveni ţintă, mai mult decît erai pînă acum.

Ion Cristoiu: Nu numai ţintă, are proces, dle.

Victor Ponta: Şi a zis: dle, îmi asum acest lucru, dacă şi partidul îşi asumă alături de mine. Votul la CEx a fost un vot covîrşitor, nu a fost o chestiune aşa la limită. Şi, da, ne-am asumat toţi chestia asta.

Ion Cristoiu: Dle Ponta, dvs aveţi un scenariu B? Întreb, eu nu... Imaginaţi-vă că doamna cu ciocănelul, că ştiţi cum este... Cîte procese aţi avut? Eu am avut vreo cinci. De fiecare dată am avut emoţii. Nu că politice...

Victor Ponta: Bineînţeles.

Ion Cristoiu: Ştiu eu, se trezeşte într-o dimineaţă doamna şi bate cu ciocanul şi zice: «patru ani cu executare». În sensul acesta întreb, vorbesc serios.

Victor Ponta: Haideţi să nu vorbim.

Ion Cristoiu: De dragul PSD-ului, iertaţi-mă.

Victor Ponta: Eu cred că PSD-ul este suficient de puternic să reziste la orice şoc.

Ion Cristoiu: Adică, la acea lovitură.

Victor Ponta: Nu. În primul rînd nu îmi doresc să existe aşa”.

Cine citește acest fragment își dă seama că uluirea mea e sinceră.

Am avut ceva procese la viața mea. Chiar și atunci cînd aveam convingerea că dreptatea e de partea mea, am văzut în proces o loterie. Dacă judecătoarea s-a uitat dimineață în oglindă și a constat că îmbătrînește, în timp ce lui bărbatu-său îi dă tîrcoale o curviştină mai tînără? Va veni la proces furioasă pe lume și viață și, evident, pe mine, unul dintre cei cărora ea avea ciocănelul de a le decide sentința.

Și într-adevăr, procesele au fost pentru mine o loterie. E drept de pe urma acestei loterii, am fost obligat să plătesc sume mari daune morale unor nemernici, chitiți să ia ceva parale pe de a moaca. În cazul lui Liviu Drangnea, loteria poate însemna condamnare cu executare.

Cum ar suna condamnarea cu executare a președintelui absolut al Partidului de Guvernămînt?! Se duce Liviu Dragnea la poliție direct de la sediul PSD urmărit de fătucele însetate de sînge mediatic? Dar PSD, PSD ce face? Își imaginează cineva că mai are vreo șansă să rămînă la guvernare după o asemenea lovitură? Nu cred. Cum nu cred că-și imaginează cineva posibilitatea de a mai cîștiga alegerile. Să ne lămurim. Victor Ponta abia a fost trimis în judecată. Oricît de tare ar iuți procesul Noua Securitate, pînă la sentință va mai dura. Rovana Plumb, contracandidat la șefia PSD, n-a fost luată în vizor de Binomul SRI-DNA. Admițînd că după alegere, Binomul s-ar fi năpustit asupra ei, tot ar mai fi durat un an pînă la o sentință definitivă. În cazul lui Liviu Dragnea, lucrurile stau net diferit. Pe cristoiublog.ro scriam:

„Liviu Dragnea are în față sentința în Procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Procesul a fost amînat în chip semnificativ pentru 23 noiembrie 2015. Să zicem că el va mai trece printr-o amînare sau chiar prin mai multe. Totuși, pînă la urmă, o sentință tot se va da.

Divizia Presă a Binomului SRI-DNA a susținut și continuă să susțină că decizia Completului condus de Livia Stanciu va exprima Justiția independentă.

Eu însă știind cu cine avem de a face (cu Livia Stanciu, cea care a fost vîrîtă pînă-n gît în Marea conspirație care a așezat în fotoliul de la Cotroceni Rața Mecanică numită Klaus Iohannis) n-am nici o îndoială că Decizia în cazul Liviu Dragnea va depinde numai și numai de Binomul SRI-DNA – Noua Securitate.

Dacă vor capii acestei Noi Securități, noul Ceaușescu al PSD ajunge cît ai zice pește la zdup.

Dacă vor, Liviu Dragnea scapă de pușcărie.

PSD va rămîne astfel în Istoria politică a patriei drept partidul sinucigaș la 25 de ani de la înființare.

S-a predat cu totul unui om care are pistolul la tîmplă. Pistol pe trăgaciul căruia stă mîna Binomului SRI-DNA.

Președintele celui mai puternic partid din România, atotputernicul Liviu Dragnea, cel care prin tot ce s-a întîmplat în ultimul timp a devenit cel mai tare președinte al PSD de la Ion Iliescu încoace, e la mîna Binomului SRI- DNA.”

Din Stenograma interviului dat de Victor Ponta se vede că nici premierul, fost președinte al PSD, adept al tezei că Binomul SRI-DNA își arogă prerogative de superputere în România de azi, nu părea îngrijorat de posibilitatea ca PSD să ajungă la mîna unei alte forțe decît cea întruchipată de Poporul Român.

În finalul textului de pe cristoiublog.ro ziceam:

„Ar trebui ca la Congresul de duminică măcar un participant să meargă la tribună și să atragă atenția că începînd de duminică seara PSD va fi condus de Noua Securitate. Credeți că va avea cineva curajul să meargă la tribună și să spună asta?”

Răspunsurile date de citititorii mei sunt edificatoare pentru o stare de spirit.

Nimeni n-a crezut în posibilitatea ca cineva să ridice în Congres această problemă. Spicuiesc dintre ele:

„Anton Anca: Nu se va duce nimeni la tribună, dacă nu-l vroiau pe Dragnea, în cabina de vot anulau toate buletinele.

Gabriela Proca: Nu numai că nu va spune nimeni nimic, dar vor şi aplauda prelungit alegerea noului şef.

Niculae Unguru: Domnule Cristoiu, ar fi extraordinar ca persoana respectivă să fie Victor Ponta. Un moment unic de relansare în politică, din păcate e prea fricos să spună că PSD va fi condus de Noua Securitate.

Vicol Gheorghe: Avînd în vedere «originea sănătoasă» a psd-ului, eu unul maestre prevăd o unitate în cuget şi simţiri de granit. Nimeni nu va adresa nici o critică făţişă noii conduceri.”

Și într-adevăr așa s-a întîmplat.

Nimeni n-a ridicat de la tribună sau măcar într-o intervenție la tv marea problemă a PSD:

Dependența lui Liviu Dragnea și a PSD de Binomul SRI-DNA.

De ce s-au predat PSD-știi lui Liviu Dragnea, deși știu că acesta e la mîna Binomului SRI-DNA?

Cum de ce?

Tocmai pentru că știu asta!

Supuși bombardamentelor strategice ale Binomului (arestările în ultimii ani au vizat aproape în exclusivitate PSD, PNL, aripa PDL, mai ales, deși implicată în jafuri mai mari decît șterpelelile PSD, fiind protejată de Binom), liderii PSD sînt convinși că, jucînd după cum le zdrăngăne la  scripcă sergenții majori mesianici vor scăpa de arestări.

O, sancta simplicitas! cum a exclamat în 1415 pe rug Jan Hus înainte de a-și da duhul.