Conf. Univ. dr. Anca Pantea Stoian, conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, vicepreședinte al Asociației Central-Europene pentru Diabet (CEDA), vine cu informații foarte importante despre diabetul zaharat.
-Vorbeați recent de o curbă a diabetului în România și de o urgență națională în ceea ce privește abordarea acestei boli în România. Care sunt principalele măsuri pe care le vedeți pentru aplatizarea acestei curbe?
-Principala masura este prevenția. Prevenția diabetului zaharat, în mod special a celui de tip 2 presupune intervenția asupra factorilor de risc specifici pentru diabet.
Există strategii de tratament, opțiuni farmacologice și resurse care pot fi folosite pentru toate categoriile de vârstă. Scopul general al persoanelor cu factori de risc pentru diabet zaharat este să învețe să trăiască o viață cât mai plină și sănătoasă posibil, o conștientizare a modificării stilului de viață în ansamblu. Strategiile pentru atingerea obiectivului general se concentrează pe controlul glicemic prin îmbunătățirea comportamentelor de viață sănătoase. Combaterea sedentarismului, alimentația echilibrată, limitarea consumului de alcool și tutun, respectarea ritmului de muncă-odihnă și menținerea unei greutăți corporale sănătoase sunt elementele principale ale strategiilor de prevenție a diabetului zaharat.
Totuși, se poate discuta și de o strategie de prevenție a complicațiiilor diabetului zaharat, dacă o parte a polulației deja este diagnosticată cu diabet zaharat. Strategiile pentru prevenția complicațiilor diabetului zaharat vizează alte obiective, mai precis înglobează pe cele mai sus menționate, dar focusul principal îl reprezintă menținerea tensiunii în limite normale, a colesterolului, trigliceridelor și greutății cât mai aproape de limitele fiziologice și, în mod evident, obținerea și menținerea valorilor glicemice normale, prin mijloace terapeutice și nutriționale.
Îngrijirea medicală a diabetului zaharat începe cu o evaluare medicală de bază. Se evaluează gradul actual de control al glicemiei al pacientului, se documentează prezența și starea oricăror complicații ale diabetului și se evaluează orice afecțiuni agravante, cum ar fi obezitatea sau inactivitatea fizică. Diabetul este o boală cronică, iar oamenii au nevoie de un plan de durată, pe toată viața, pentru autogestionarea diabetului. Este esențial ca pacientul să fie parte a planului de realizare a obiectivelor și să nu fie supus unor notări izolate ale medicului.
-Care sunt soluțiile sistemice, dar și la nivel individual în țara noastră, pentru a preveni răspândirea afecțiunii?
-Diabetul de tip 2 și alte boli netransmisibile reprezintă o provocare în creștere pentru sănătatea publică la nivel global. Un procent relativ mic la nivel global dintre cei cu diabet sau prediabet sunt diagnosticați cu potențialul de a dezvolta complicații cronice. Pentru a aborda această epidemie, guvernele, de comun acord cu sectorul privat, trebuie să stabilească politici care să promoveze politici nutriționale și agricole sănătoase, să favorizeze modificările mediului care să încurajeze o activitate fizică mai intensă și să facă prevenția accesibilă pentru toți cetățenii cu risc ridicat. Sectorul de sănătate publică are sarcina de a traduce dovezile știintifice în programe practice, accesibile și usor de asimilat și de a monitoriza procesul de îmbunătățire continuă a inițiativelor de prevenire. Sectorul clinic se confruntă cu provocarea de a-i depista și de a identifica pe cei cu risc ridicat și de a-i îndruma către programe de intervenție acreditate.
Este nevoie de explorarea unor intervenții suplimentare rentabile, care sunt personalizate pentru a satisface nevoile individuale care pot fi oferite la nivel comunitar și clinic. Astfel, toate cele trei sectoare, guvern, sănătate publică și clinică au fiecare un rol critic în acest proces și, lucrând într-un parteneriat, ar trebui să creeze sinergiile necesare esențiale pentru a face incursiuni substanțiale în prevenirea diabetului de tip 2. Disglicemia caracterizată prin niveluri de glucoză care nu îndeplinesc criteriile convenționale pentru diabet, dar totuși sunt mai mari decât normal, constituie populația cu prediabet. Prediabetul este o afecțiune care se poate instala cu mulți ani înainte de apariția diabetului de tip 2. Un număr substanțial de indivizi (până la 70%) cu prediabet pot dezvolta diabet în anii următori. În plus, prediabetul este asociat cu un risc crescut cu 10-40% de complicații cardiovasculare, precum și de accident vascular cerebral și boli microvasculare. Recunoașterea precoce a prediabetului la persoanele cu risc ridicat este, prin urmare, esențială, deoarece modificarea stilului de viață în special, precum și medicamentele, s-au dovedit a fi eficiente în reducerea progresiei spre diabet în studiile fundamentale efectuate în diverse culturi. Cu alte cuvinte, screeningul este esențial. În România, începând cu anul 2022, prediabetul poate fi diagnosticat și tratat atât de medicii diabetologi, cât și de medicii de familie.
-De la ce vârstă recomandați monitorizarea și precauția în legătură cu factorii de risc pentru diabet?
-Asociația Americană de Diabet (ADA) recomandă ca screening-ul pentru majoritatea adulților să înceapă la vârsta de 35 de ani. ADA recomandă screening-ul înainte de vârsta de 35 de ani dacă pacienții sunt supraponderali și au factori de risc suplimentari pentru prediabet sau diabet de tip 2.
Dacă pacientele au istoric de diabet gestațional, medicul trebuie să verifice probabil nivelul glicemiei din sânge cel puțin o dată la trei ani.
-Putem duce o viață care să includă și micile plăceri sau pofte, fără grija sau povara diabetului?
-Diabetul zaharat nu înseamnă restricție de la alimente, ci mai degrabă moderație și o rigurozitate a dietei în primul rând. Sunt nenumarate strategii care se pot aplica așa fel încât pacientul cu diabet să ducă o viață normală, socială. Alcoolul spre exemplu sau consumul de cafea nu sunt interzise, ci recomandate cu moderație, limitat ca și cantitate. Un subiect mai delicat și greu de combătut este abandonarea consumului de țigarete tradiționale. Fumatul are un impact negativ asupra pacienților cu prediabet și diabet în mod special și de aceea orice efort merită și trebuie depus pentru stoparea acestei adicții. Sunt strategii care recomandă suportul psihologic, terapii dedicate, dar și înlocuirea consumului de țigarete convenționale cu variantele moderne de tutun încălzit. Recent în Suedia un grup de experți în politici publice în sănătate au lansat un raport* prin care prezintă abordarea acestei țări pentru reducerea incidenței fumatului: combinarea măsurilor de control al fumatului cu strategii de reducere a riscurilor, care includ utilizarea noilor categorii de produse cu nicotină care nu implică arderea tutunului. Acesta poate fi un exemplu demn de urmat și de alte țări, mai ales că Suedia se apropie de atingerea pragului redus de 5% a incidenței fumatului, ceea ce o califică drept ”țară fără fumători”.
*Sweden’s Stunning Smoke Free Success Provides a Road Map That Could Save Lives of Millions – Major New