Îngrijirile la domiciliu par să fie teren de joacă pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și structurile ei teritoriale. Tocmai au modifi cat din nou regulile, adăugând, mai mult de ochii lumii, o „excepție” care nu poate fi pusă în aplicare

Așa cum relatam în materialul publicat luni de Evenimentul zilei, „eficientizarea” sistemului sanitar face victime. Tocmai ce a ieșit la rampă și ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, care a declarat: „Corupția ucide și acest lucru nu este nicăieri mai evident decât în sănătate”.

Sunt oameni bolnavi, plătitori de asigurări, care sunt condamnați la moarte, conform legii. Vorbim de bolnavii cronici care ies din spitale cu răni adânci, în care-ți intră pumnul, multe infectate și care, la domiciliul năpăstuitului – ce-i drept – se pot umple de viermi. Acești oameni primesc recomandări de îngrijiri la domiciliu pentru maximum 90 de zile pe an, dar mulți dintre ei mor înainte să apuce să beneficieze de ele.

Ei au dreptul la 14 proceduri medicale decontate de stat, din care enumerăm: administrarea medicamentelor (inclusiv intravenos), îngrijirea plăgilor și a escarelor multiple, îngrijirea tubului de dren, a sondelor și a canulei traheale ( potrivit Criteriilor de priorizare, publicate de CNAS în 26 mai 2016, pe site- ul instituției) etc. Aceste servicii, fiind de specialitate, le poate presta doar o asistentă medicală. Problema e că modul în care se acordă aceste servicii este schimbat aproape peste noapte.

Excepția apărută din senin

Ultima modificare a fost strecurată într-un comunicat oficial, postat pe site-ul CNAS în 13 iulie. Paragraful respectiv este:

„Totodată, CNAS face toate eforturile pentru ca asiguraţii să nu fie afectaţi de recentele modificări legislative. Astfel, s-au dat dispoziţii ca în cazurile punctuale mai deosebite, dacă asiguratul care necesită îngrijiri la domiciliu este nedeplasabil şi nu are pe cine să împuternicească să depună dosarul, acesta poate aduce situaţia respectivă la cunoştinţa casei de asigurări de sănătate în evidenţa căreia se află (telefonic sau prin alt mijloc de comunicare), iar un funcționar al casei respective îl va consilia pentru soluționarea situației respective”.

Lăsând la o parte „eforturile CNAS” care nu se materializează, în realitate, acest paragraf se traduce prin următoarele: un bolnav care nu se poate deplasa la casa de sănătate de care aparține (fiind imobilizat) și nici n-are rude de gradul I (părinte, soț/soție, fiu/fiică), trebuie să sune la respectiva instituție pentru a-i fi „soluționată problema”. Nu se știe exact unde ar trebui să sune, că o listă cu numere de telefon nu au dat, și nici cine și ce va răspunde, pentru că „legiutorii” de la CNAS au uitat să modifice și normele, astfel încât să explice cum se aplică „excepția”.

Nicio șansă să-i rezolve

Și ce ar putea să le spună sau să le facă funcționarii acestor oameni disperați? Cum vor ajunge dosarele lor la Casele de sănătate? Se duc funcționarii acasă la pacienți ca să le ia? Greu de crezut așa ceva.

Paragaful citat notează, totodată, că bolnavii ar putea anunța casa și „prin alt mijloc de comunicare”. Fără a preciza, nici aici, care este acesta. Iar dacă vă gândiți la Poșta Română,pentru pacienți la casele de sănătate nu e acceptată metoda. Că nu e trecută în normele de la Contractul cadru!

Pentru că la întrebările ridicate de materialul publicat luni de Evenimentul zilei, cele două instituții citate în acest material, CNAS și CASMB nu au găsit de cuviință să elucideze nelămuririle, ne-au hotărât să le facem solicitări oficiale.

Vă prezentăm o parte din întrebările la care, până la închiderea ediției, cele două instituții n-au răspuns.

Întrebări pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate

1. Vă rog să-mi explicați de ce, pentru cererile de îngrijiri la domiciliu în intervalul 4-5 iulie, s-a considerat că avocatul nu este reprezentant legal – chiar dacă aceștia aveau semnate cu pacienții pe care îi reprezentau contracte de asistență juridică? (...)

2. De ce nu mai este inclus și biletul de externare în aceste dosare pentru îngrijirile la domiciliu? Care este justificarea pentru care s-a renunțat la serviciile doctorilor care analizau justețea unei cereri la domiciliu pe baza diagnosticului? (...)

4. Atunci când modificați Normele de aplicare ale contractului cadru, angajații din structurile teritoriale din acest domeniu sunt instruiți cum să le aplice? (...)

5. Conform paragrafului din comunicatul CNAS din 13 iulie (...) vă rog să-mi spuneți cum (și pe ce bază legală) vor decide funcționarii din structurile teritoriale dacă pacientul are sau nu dreptul să primească îngrijiri în baza unei conversații telefonice? Adică nu sunt aprobate cererile trimise prin Poșta Română, dar puteți aproba dosare „excepție” depuse prin conversații telefonice?

Întrebări pentru Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București

1. De ce au fost refuzate cele aproape 650 de cereri de îngrijire la domiciliu depuse de avocați în intervalul 4-5 iulie? Care este justificarea (cu paragraful din norme, va rog) pentru care s-a considerat că avocatul nu este reprezentant legal?

2. Cum au fost aprobate, ulterior, aceste dosare (...)? Erau valabile, la reanalizare, recomandările medicale (...)? Și s-a ținut cont de faptul că în norme e scris că CASMB trebuie să dea un răspuns definitiv la acest tip de cereri în 48 de ore? (...)

4. Dacă nu mai există la dosar biletul de externare, oare verifică cineva în SIUI dacă pacientul în cauză chiar a fost internat și chiar are nevoie de acele tehnici medicale puse pe recomandarea pentru îngrijiri la domiciliu? (...)

7. Conform paragrafului din comunicatul CNAS din 13 iulie, (....) vă rog să-mi spuneți dacă ați avut vreun caz de „excepție” de genul acesta și cum l-ați analizat? Cum ați decis dacă pacientul are sau nu dreptul să primească îngrijiri în baza unei conversații telefonice? (...)