Concediul de odihnă este un drept al salariaților, în care aceștia beneficiază de o perioadă de repaus și relaxare. Durata concediului se calculează în funcție de vechimea în muncă și este important să fie planificat în avans, având în vedere necesitățile individuale și responsabilitățile profesionale. Conform legii, angajații din România au dreptul la un număr fix de zile de concediu de odihnă în fiecare an. Cu toate acestea, există o situație la calcularea concediului de care mulți nu știu sau nu o iau în considerare.
Concediu de odihnă. Cum se calculează și ce trebuie luat în considerare
Orice cetățean român știe că în decursul unui an calendaristic are dreptul să-și programeze un număr specific de zile libere. Potrivit legii, „angajații din România au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 21 de zile lucrătoare, stabilirea efectivă a duratei concediului de odihnă anual fiind reglementată în contractul individual de muncă, cu respectarea legislației și a contractelor colective de muncă aplicabile”.
Prin urmare, fiecare persoană angajată are dreptul la cel puțin 21 de zile de concediu, cu excepția cazurilor în care durata concediului este negociată altfel cu angajatorul și, prin urmare, poate fi diferită. Cu toate acestea, există și situații neobișnuite la care un angajat nu se gândește, cum ar fi zilele de concediu forțat impuse de angajator.
Un exemplu relevant a fost prezentat de către Dan Năstase, un consilier juridic cu expertiză în acest domeniu. Conform informațiilor de pe Avocatnet.ro, este esențial ca legea să fie interpretată corect, mai ales în ceea ce privește calculul precis al concediului de odihnă. În teorie, metoda de calcul a zilelor de concediu este simplă.
O situație problematică a fost ridicată de o femeie care se confruntă cu o problemă în ceea ce privește concediu de odihnă și a avut nevoie de sfatul expertului:
”Sunt angajată cu salariul minim brut pe țară și în luna martie am lucrat 21 de zile, cu opt zile libere, dar am fost și două zile în concediu de odihnă forțat, în loc de zece zile libere normale în luna martie. Ce salariu ar trebui sa iau, pentru că eu am efectuat norma de lucru de 21 zile lucrătoare, dar și două zile de concediu de odihnă?”.
Sursa foto: Dreamstime.com
„Concediu forțat” poate aduce probleme
Răspunsul lui Dan Năstase este conceput să clarifice situația. În primul rând, trebuie menționat că zilele de concediu se calculează pe baza zilelor lucrătoare dintr-un an, iar angajatul exclude zilele de repaus săptămânal, respectiv zilele de sâmbătă și duminică, precum și alte zile stabilite ca libere conform legii.
Chiar dacă pare simplu în teorie, în practică, atât angajații, cât și angajatorii pot întâmpina dificultăți atunci când se confruntă cu situații neașteptate care le perturbă calculele. Mai exact, consilierul Dan Năstase a examinat următorul exemplu.
„O salariată a lucrat 21 de zile în luna martie, cu opt zile libere, dar a beneficiat și de două zile de concediu de odihnă forțat. În astfel de cazuri, interpretarea corectă a legislației este esențială pentru determinarea drepturilor salariale”, explică Năstase.
Cu toate că zilele de concediu de odihnă nu sunt afectate de zilele de sărbătoare legală, ceea ce înseamnă că oricine are dreptul la 21 de zile de concediu în plus față de zilele libere legale, în acest caz situația devine complicată. Motivul constă în faptul că, prin cele două zile de concediu forțat, s-ar putea acumula un număr prea mare de zile de muncă, conform specialiștilor.
„Astfel, în cazul salariatei menționate, luna martie avea 21 de zile lucrătoare și zece zile pentru repaus săptămânal. Prin urmare, acordarea a două zile de concediu de odihnă forțat în plus ar fi imposibilă, deoarece ar rezulta un număr total de 23 de zile lucrătoare, ceea ce nu este fezabil”, explică specialistul.