Fostul primar al comunei Mahala, Elena Nandriş, a cerut autorităților din România să ia măsuri pentru ca interesele comunității românești din Cernăuți să fie apărate. Noua lege a învățământului din Ucraina creează probleme.
Elena Nandriş a spus că noua Lege a învățământului din Ucraina prevede restrângerea drepturile minorităților în școli. În actorul normativ se precizează că toate școlile cu predare în limba minorităților sunt obligate să introducă în timp limba ucraineană. Fostul primar din Mhala a cerut Guvernului României să se implice mai mult pentru ca drepturile comunității românești din Cernăuți să fie apărate.
„Noi o pierdem (n.r. limba română) şi nouă ne pare foarte rău. Noi iubim limba noastră, noi ne zbatem pentru limba noastră, noi o preţuim mai mult decât voi acolo. Noi vorbim în limba strămoşilor noştri de ani de zile. Astăzi sunt 551 de ani de când suntem români. Şi acum, în câţiva ani, distrugem totul. Ne doare foarte mult. Mulţi din România nu înţeleg asta. E durere când îţi pierzi limba”, a declarat Elena Nandriș.
În ce limbă sunt predate cursurile în comuna Mahala
În comuna Mahala sunt două licee, la unul dintre ele învață 411 elevi, iar la celălalt 320. În aceste două unități de învățământ cursurile sunt predate exclusiv în limba română, dar începând cu anul școlar 2023-2024 legislația prevede ca predarea în limba ucraineană să fie obligatorie din clasa a V-a. În plus, elevii trebuie să învețe în primul an de gimnaziua minim 20% din materii în limba ucraineană. Acest procent va ajunge până la 80% în ultimii doi ani de liceu.
„Ni s-a pus problema, după lege, ca începând cu clasa a cincea să introducem obiecte (n.r. – materii) în limba ucraineană, în limita procentajului stabilit de lege şi, începând de anul viitor, la clasa a cincea trebuie să avem obiecte în ucraineană cel puţin 20%”, a declarat directorul Liceului ”Gheorghe Nandriş”, Ina Nica.
Analistul ucrainean de origine română Serghei Hacman a explicat că orice persoană care trăiește în Ucraina este obligat să știe limba oficială a statului, dar minorităție ar trebui să aibă dreptul de a învăță în limba maternă. Hacman a subliniat că o persoană își poate pierde identitatea națională dacă urmează cursurile unei școli în care materiile nu sunt predate în limba maternă. „Atunci când vorbim de educaţie, vorbim de drepturile unei persoane pe două nivele: dreptul lui ca minoritate şi dreptul lui ca şi cetăţean al unui stat. Este normal când este un echilibru în aceste drepturi, fără exagerare într-o parte sau în alta.”, a declarat analistul, informează Agerpres.