„Mai bine să rămână acolo, în pământ, unde au stat 2500 de ani, decât să devină un obiect de vandalizare”, a spus ministrul Culturii Vlad Alexandrescu.
Această măsură se aplică la toate instituțiile care țin de Ministerul Culturii, adică, mai pe scurt, muzeele nu vor mai cumpăra comorile găsite de cei care s-au specializat în găsirea de tezaure monetare pe teritoriul României. Subiectul a ajuns în atenția ministrului după ce, de curând, mai mulți arheologi au trimis o scrisoare către Ministerul Culturii, prin care atrăgerau atenția asupra acestui fenomen nesănătos.
„Dorim să atragem atenția asupra acelor activități efectuate de instituții muzeale care pot contribui la «naturalizare», legitimarea și augmentarea acestui fenomen scăpat deja de sub control. Amplitudinea luată de acest fenomen complex se datorează nerespectării prevederilor legale de către unele instituții muzeale, precum și lipsei inițiativelor manageriale pentru adaptarea procedurilor interne ale unor asemenea instituții, astfel rezultând o politică de achiziții superficială care exclude arheologia, mai exact cercetarea arheologică, din acțiunile instituționale absolut necesare pentru protejarea patrimoniului arheologic”, afirmau cercetătorii în scrisoarea transmisă ministrului.
Discuții
„Ieri l-am chemat la minister pe directorul general al Muzeului Național de Istorie a României, domnul Ernest Oberlander-Târnoveanu. Dânsul a susținut punctul său de vedere că e mai bine ca detectoriștii să vină să-și aducă descoperirile la muzeu decât ca ele să se regăsească pe piața neagră. Acest punct de vedere nu este al ministrului Culturii. Eu cred că, în momentul de față, cu toate că legea este confuză, trebuie instituită o oprire a achiziției de către instituțiile statului a acestor obiecte găsite cu detectoarele de metale.”, a spus ministrul.
Și asta pentru că aceste tezaure „Nu sunt găsite, sunt căutate. Este un paradox să spui că o descoperire întâmplătoare este făcută de un detectorist. Detecția e altceva decât o descoperire întâmplătoare. Înseamnă să o cauți. Tu te duci cu un aparat performant, nu mai e ca în secolul 19, când niște țărani au descoperit Tezaurul de la Pietroasa săpând în grădină! A luat un caracter de masă, sistematic”. Detectoriștii și-au făcut o meserie din descoperirea acestor tezaure și pun în pericol patrimoniul. „Poate nu mă interesează că acolo e o monedă în pământ, poate mă interesează că acolo e o așezare, e o biserică, poate e o casă romană, poate e un castru, ceea ce vreau să văd acolo este ansamblul arheologic. Asta înseamnă că trebuie să am săpături autorizate, trebuie să am buget și așa mai departe. Un numismat poate să nu fie de acord”.
Până la urmă, s-a convenit cu directorul MNIR că Ministerul Culturii va opri în toate instituțiile subordoante achizițiile de așa-zise descoperiri. „Pentru că ceea ce ne dorim este să oprim detecția, care a devenit o sursă de îmbogățire fără cauză, și să o transformăm. Detecția trebuie făcută de oameni de specialitate sau de asociațiile de detectoriști, în măsura în care acestea ar colabora cu arheologii, cu muzeele, cu universităție care organizează șantiere arheologice, cu oamenii de știință, care știu cum se sapă în sit. Subsolul care aparține statului nu poate fi o sursă de îmbogățire pentru niște indivizi”, a mai spus ministrul Vlad Alexandrescu.
Legea prevede o recompensă de 30 la sută din valoarea descoperirii, care revine celui care a găsit tezaurul. Numai că, atrage atenția ministrul „O parte din descoperire este dusă la muzeu, altă parte o regăsim pe piața neagră și ajunge la casele de licitații.”
Concluzia: „Mai bine să rămână să în pământ, unde a stat 2500 de ani, decât să devină un obiect de vandalizare.”