Raportul preliminar intitulat „Situația Romilor în Franța și Europa” și prezentat Colegiului Comisarilor, pe 1 septembrie, de către Viviane Reding, comisar pentru Justiție, Libertăți Fundamentale și Cetățenie, László Andor, comisar pentru Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, și Cecilia Malmström, comisar pentru Afaceri Interne, pune sub semnul îndoielii modul în care decizia Parisului de expulzare a populației nomade respectă legislația comunitară.

Astfel, executivul european solicită Parisului informații suplimentare despre pachetul de măsuri aparent menite să sporească siguranța publică.

Documentul, obținut de EVZ, subliniază că măsurile luate de autoritățile franceze faţă de cetăţeni provenind din state UE pot fi considerate conforme cu legislaţia blocului comunitar privind libera circulaţie numai dacă îndeplinesc două condiţii. Prima dintre ele prevede că cetăţenii UE vizaţi trebuie să fie supuşi unei analize de la caz la caz, pe baza căreia să se concluzioneze că aceştia reprezintă o ameninţare la adresa ordinii şi securităţii publice. Cea de-a doua condiţie este ca autorităţile franceze să respecte integral garanţiile procedurale şi materiale privind dreptul la liberă circulație prevăzute de dreptul Uniunii Europene.

Mai exact, expulzarea unui cetățean comunitar trebuie însoțită de o decizie în scris în care sunt prezentate argumentele de ordin legal, iar o astfel de decizie de expulzare să poată fi atacată de cel în cauză, se explică în raportul citat.

Cu ochii pe expulzări

Documentul atrage atenția că, într-un raport din 2008 privind implementarea directivei europene privind dreptul la liberă circulație, Comisia Europeană a semnalat o serie de deficiențe în cazul Franței.

De exemplu, atunci când face referire la expulzări, legislația franceză nu prevede în mod explicit obligativitatea examinării tuturor circumstanțelor individuale (durata șederii, vârsta, situația familială, starea de sănătate, gradul de integrare). „În consecință, Comisia solicită Franței informații suplimentare privind modul în care și în ce măsură garanțiile inerente directivei privind dreptul la liberă circulație au fost aplicate în cazurile recente”, menționează raportul.

Executivul european mai subliniază că examinează în continuare natura repatrierilor recente descrise de autoritățile franceze drept „voluntare”. Chiar dacă, în cazul de față, romii au primit sume de bani pentru a reveni în țara de origine, „această condiție nu este suficientă pentru a justifica scoaterea acestor repatrieri din sfera de aplicare a principiilor legate de dreptul la libera circulaţie”, precizează textul.

Comisia urmărește deopotrivă să afle ce se întâmplă cu cetățenii UE expulzați, dar care se întorc ulterior în Franța, reamintind că aceștia nu pot fi împiedicați să reintre pe teritoriul francez dacă au fost în prealabil repatriați din cauza simplei neîndepliniri a formalităţilor de înregistrare. O astfel de măsură se justifică doar în cazul celor expulzaţi din motive care țin de ordine sau siguranță publică, măsura urmând a fi reexaminată după trei ani.

În documentul citat se mai arată că, din perspectiva respectării legislaţiei privind drepturile omului, măsurile luate de autorităţile franceze trebuie să vizeze în mod egal toţi cetăţenii UE şi să nu individualizeze anumite categorii de cetăţeni pe criteriu de rasă, culoare, origine etnică, socială sau apartenenţă la o minoritate naţională.

Mai mult, măsurile autorităţilor franceze nu trebuie să fie echivalente unor expulzări colective şi trebuie să respecte drepturile copilului.