Comisia Europeană nu este tocmai mulțumită de Legea austerității pe care și-a asumat răspunderea Guvernul condus de Marcel Ciolacu. Oficialii europeni consideră că măsurile adoptate nu sunt suficiente pentru a duce la o reducere a deficitului bugetar, așa cum și-au asumat politicienii de la București. Mai mult, Marcel Ciolacu nu a obșinut un acord scris, de la Comisie, pentru majorarea țintei de deficit bugetar.
Comisia Europeană nu este tocmai mulțumită de măsurile propuse de Guvernul Ciolacu prin legea austerității. Oficialii europeni sunt de părere că mai sunt lucruri de făcut până când situația financiară a României se va corecta.
Deși Guvernul susține că are acordul pentru majorarea ținței de deficit bugetar la 5,5%, lucrurile nu stau chiar așa. Este vorba doar de un accept verbal. Marcel Ciolacu nu a obșinut un document scris, asumat de ambele părți, conform Libertatea, care citează surse oficiale din Comisia Europeană și Guvern.
Oficial, ținta de deficit bugetar este în continuare de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB). În cazul în care nu va fi respectată, România va fi sancționată de Bruxelles. Sancțiunile se vor aplica prin reducerea fondurilor europene, în funcție de mărimea deviației și de modul în care s-a încercat rezolvarea problemei.
România a intrat în procedură de deficit excesiv în 2020, ca urmare a depășirii țintei de 3% în 2019. Ținta de deficit bugetar este stabilită prin tratatele europene la 3% pentru toate statele membre.
Comisia Europeană rezervată față de guvernul Ciolacu
Responsabilitatea pentru depășirea țintei de deficit a revenit guvernelor PSD din perioada 2017-2019. A fost o perioadă de instabilitate politică și cheltuieli excesive. Acestea au avut la bază politica economică a PSD, bazată pe teoriile economistului Cristian Socol. În baza recomandărilor lui Socol, guvernele au crescut exagerat cheltuielile cu personalul și a celor sociale. Este vorba despre salariile bugetarilor, pensiile și pensiile speciale. Drept urmare, la finalul lui 2019, România a înregistrat un deficit bugetar de 4,6% din PIB, față de o țintă de 2,76%.
În 2020, anul de pandemie, în guvernarea PNL, deficitul s-a dublat, ajungând la 9,8%.
Iar de atunci guvernele succesive și-au asumat reducerea graduală la 8,0%, în 2021, 6,2% în 2022, 4,4% din PIB în 2023 și 2,9% din PIB în 2024. Ținta de anul acesta nu va fi respectată, însă, conform estimărilor economiștilor. Încă din luna aprilile, a fost descoperită o gaură bugetar de 20 de miliarde de lei, care dă peste cap toate proiecțiile. Situația a suscitat ample discuții în coaliția PSD - PNL.
Politicienii au încercat să acopere și s cosmetizeze realitatea crudă. Dar, cu toate mesajele de propagandă și negările, s-a ajuns în situația actuală. Marcel Ciolacu a fost nevoit să adopte o lege a austerității cu măsuri fiscale menite să reducă cheltuielile. Comisia Europeană consideră, însă, că nu este tocmai suficient. Drept care vor urma, foarte posibil, alte măsuri de austeritate și majorări de taxe.
Marcel Ciolacu și Marcel Boloș / Sursa foto: Inquam photos
România negociază o altă țintă de deficit
Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, au avansat ideea majorării deficitului bugetar. Însă nimic nu este clar. Multe declarații, promisiuni și date tehnice. Comisia Europeană nu s-a pronunțat, însă oficial.
„Noi încercăm în continuare să ne încadrăm în 4,4%, asta este ţinta asumată de către România, dar avem şi această discuţie că este posibil să depăşim acest deficit. Sub nicio formă nu vom avea un deficit mai mare de 6%. Conform uzanţelor, el trebuie să fie cel puţin cu 0,5% mai mic decât 6,2, cât a fost anul anterior”, declara premierul Marcel Ciolacu, în data de 26 octombrie, conform Digi24.
Concomitent, Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a vorbit despre o țintă de 5,5%.
„Într-adevăr, avem un angajament faţă de Comisie de 4,4% din PIB prevăzut în Programul de Convergenţă, care înseamnă circa 70 de miliarde de lei pentru deficitul bugetar. Noi, în discuţiile cu Comisia Europeană, ţinta pe care o urmărim e 5,5% din PIB, ceea ce înseamnă o deviaţie aproape cu 1% din programul asumat împreună cu Executivul UE”, a spus și acesta la DigiFM.
O astfel de creștere va implica mai multe împrumuturi de pe piața liberă pentru acoperirea necesarului de fonduri.
Deficitul bugetar a crescut. Sursa: Arhiva EVZ
Comisia Europeană este rezervată
România negociază creșterea deficitului față de ținta stabilită inițial. Bucureștiul și-ar dori o țintă de deficit de 5,5%. Însă nu a obținut un acord scris pentru aceasta. Oficialii europeni sunt rezervați în a acorda credit lui Marcel Ciolacu și coaliției PSD-PNL. Comisia Europeană susține, într-un răspuns pentru Libertatea, că „monitorizează îndeaproape finanțele publice ale României”. Oficialii europeni fac referire, în continuare la ținta de 4,4% din PIB.
„Recent, România a adoptat un pachet de măsuri de economisire fiscală pentru 2024, care se ridică la un total de aproximativ 1,5% din PIB atunci când vor fi complet introduse treptat (conform estimărilor noastre preliminare). Acest pachet merge în direcția bună, dar nu pare suficient pentru a aborda provocările fiscale ale României”, a precizat Comisia Europeană, conform sursei citate.
În luna noiembrie, oficialii de la Bruxelles vor da publicității noile proiecții bugetare actualizate pentru România. În aprilie 2024, Eurostat va publica datele validate pentru anul 2023. În baza acestora va fi evaluată situația României și rezultatele măsurilor adoptate de Guvern. În cazul în care nu este atins 4,4% din PIB, Comisia Europeană va face o evaluare amănunțită a motivelor încălcării recomandărilor. Iar dacă va fi necesat, va face alte propuneri despre noi măsuri.
De aceea, Guvernul evită să facă rectificări bugetare. Acest lucru ar implica recunoașterea oficială a unui deficit mult mai mare. Instituțiile și autoritățile locale sunt obligate să transfere bani către Fondul de rezervă bugetară, de unde sunt repartizați acolo unde este nevoie.
Ce se întâmplă cu fondurile europene
Comisia Europeană evită să vorbească despre blocarea fondurilor europene sau a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Astfel de sancțiuni ar fi luate în condițiile în care nu este respectată ținta de deficit bugetar de 4,4% din PIB.
„Nu speculăm cu privire la scenarii ipotetice. Reamintim că există dialoguri constructive constante între Comisia Europeană și toate statele membre, inclusiv cu România, cu privire la punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență”, au arătat oficialii de la Bruxelles.