Comisia Europeană trage un semnal de alarmă privind calitatea aerului din România, în Raportul de Țară privind Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu, subliniind că au fost identificate deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de rețeaua română de monitorizare, astfel că, în realitate, situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată efectiv.
Problema calității slabe a aerului continuă să persiste în România. Agenția Europeană de Mediu a estimat că, în 2015, aproximativ 25.400 de decese premature au fost asociate concentrațiilor de particule atmosferice în suspensie, 580 concentrațiilor de ozon și 1300 concentrațiilor de dioxid de azot. Principala sursă de poluare a aerului este reprezentată de sectoarele transporturilor și energiei, în special de combustibilii fosili / utilizarea combustibililor solizi casnici în gospodării, se arată în documentul preluat de RTNews.
„Totodată, s-au identificat deficiențe grave și structurale în ceea ce privește datele referitoare la calitatea aerului măsurate de rețeaua română de monitorizare, ceea ce înseamnă că situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată”, subliniază Comisia Europeană, în raportul publicat vineri.
Executivul european precizează că România ar putea înregistra progrese semnificative în vederea soluționării acestei probleme prin: restructurarea sistemului energetic și a sistemului de încălzire a gospodăriilor (prin favorizarea integrării surselor regenerabile și trecerea la gaze naturale, la încălzirea centralizată și la controlul poluării), măsuri de trafic și alte măsuri de control și prevenire a poluării. În plus, gestionarea deșeurilor rămâne o provocare majoră pentru România, în pofida progreselor formale înregistrate ca urmare a adoptării planului național de gestionare a deșeurilor în decembrie 2017.
În ceea ce privește calitatea apei, România trebuie să își îmbunătățească în continuare politica în domeniu în conformitate cu Directiva-cadru privind apa. În plus, România face încă eforturi pentru punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale și pentru ameliorarea cantității și a calității apei potabile. În ceea ce privește conservarea naturii, punerea în aplicare a directivelor privind natura rămâne o provocare considerabilă. În România, rețeaua Natura 2000 pare să fie afectată de lipsa unui cadru adecvat de capacitate administrativă și de deficitul de cunoștințe și date actualizate.
România se bazează în continuare într-o măsură considerabilă pe fondurile și oportunitățile de creditare ale UE. Cu toate acestea, există un deficit de capacitate administrativă și un grad insuficient de pregătire/maturizare a proiectelor, precum și de prioritizare a diferitelor aspecte de mediu. Acest lucru afectează capacitatea de utilizare a fondurilor care sunt disponibile și foarte necesare, subliniază Comisia Europeană.
Comisia a publicat vineri cea de a doua evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR), ca parte a inițiativei sale lansate în 2016, în scopul îmbunătățirii punerii în aplicare a politicii europene de mediu și a normelor convenite de comun acord în toate statele membre ale UE. Punerea în aplicare a politicii și a legislației UE în domeniul mediului este esențială pentru un mediu sănătos, oferind, totodată, noi oportunități în ceea ce privește creșterea economică durabilă, inovarea și crearea de locuri de muncă.
Potrivit sursei citate, dacă legislația în domeniul mediului ar fi pusă în aplicare pe deplin, suma care s-ar economisi la nivelul UE în ceea ce privește costurile de sănătate și costurile directe pentru mediu ar fi de circa 55 de miliarde euro pe an. Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, a declarat: „Comisia Juncker s-a angajat să construiască o Europă care oferă protecție. Garantarea faptului că cetățenii europeni beneficiază de o gestionare de cea mai bună calitate a aerului, a apei și a deșeurilor și asigurarea protecției capitalului nostru natural sunt prioritare. Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu are rolul de a ajuta statele membre să realizeze aceste obiective prin punerea la dispoziția acestora a informațiilor și a instrumentelor de care au nevoie”.
Evaluarea prezintă situația politicilor de mediu și a normelor de punere în aplicare în fiecare țară a UE, identificând, totodată cauzele lacunelor în materie de punere în aplicare. Aceasta contribuie la găsirea unor soluții înainte ca problemele să devină urgente și are ca scop sprijinirea factorilor de decizie naționali prin stabilirea priorităților care necesită o atenție deosebită. Toate statele membre au utilizat programul de învățare reciprocă EIR P2P („PeertoPeer”), instituit în 2017, care facilitează învățarea și schimbul de experiență între autoritățile de mediu.
Pachetul include: 28 de rapoarte de țară care prezintă situația actuală în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE în domeniul mediului, precum și oportunități de îmbunătățire în fiecare stat membru și o comunicare ce formulează concluzii și definește tendințele comune la nivelul UE, precum și recomandări de îmbunătățire adresate tuturor statelor membre în care trebuie întreprinse acțiuni prioritare esențiale.
Situația actuală în principalele domenii de politică
Evaluarea arată că 18 state membre continuă să se confrunte cu niveluri ridicate ale emisiilor de oxid de azot (NOx), iar 15țări trebuie să reducă în continuare emisiile de particule (PM2,5 și PM10). Având în vedere impactul poluării atmosferice asupra sănătății, în conformitate cu comunicarea sa din mai 2018, intitulată „O Europă care oferă protecție: aer curat pentru toți”, Comisia s-a angajat în dialoguri privind aerul curat cu mai multe țări din UE, în paralel cu adoptarea unor măsuri mai bine direcționate de asigurare a respectării legislației.
Chiar dacă, în ansamblu, cadrul politic pentru economia circulară a fost consolidat, prevenirea generării deșeurilor rămâne o provocare importantă pentru toate statele membre. În ceea ce privește gestionarea deșeurilor, nouă state membre sunt pe cale să își atingă obiectivele în materie de reciclare, iar cinci state membre și le-au atins deja, însă există riscul ca paisprezece state membre să nu reușească să își atingă obiectivul de reciclare a deșeurilor municipale pentru 2020. Soliditatea și eficiența sistemelor de gestionare a deșeurilor reprezintă un element esențial al economiei circulare.
În ceea ce privește apa, mai sunt multe de făcut pentru a atinge pe deplin obiectivele directivelor privind apa, în special în ceea ce privește asigurarea unei stări bune a corpurilor de apă până în anul 2027. Apele reziduale urbane nu sunt tratate încă în mod corespunzător în două treimi din statele membre. Creșterea investițiilor este esențială pentru îndeplinirea acestor obiective, iar fondurile UE vor continua să sprijine eforturile de punere în aplicare, arată Comisia.
În ceea ce privește protejarea naturii și a biodiversității, rețeaua Natura 2000 a continuat să se extindă, atât în zonele terestre, cât și în cele marine. UE a depășit deja obiectivul de desemnare, până în 2020, a 10% din zonele sale costiere și marine ca zone marine protejate, astfel cum prevede Convenția privind diversitatea biologică. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre trebuie să își intensifice eforturile pentru finalizarea și gestionarea rețelei Natura 2000.
În ceea ce privește schimbările climatice, statele membre au înregistrat progrese importante în punerea în aplicare a legislației UE în domeniul climei și obiectivele 2020 vor fi, probabil, îndeplinite. Cu toate acestea, pentru respectarea angajamentelor internaționale în temeiul Acordului de la Paris și pentru prevenirea celor mai grave consecințe ale schimbărilor climatice este nevoie să se intensifice eforturile depuse la nivelul fiecărui stat membru și la nivelul UE.
Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu a creat un nou instrument – programul de învățare reciprocă („Peer to peer”) – menit să stimuleze schimbul transfrontalier de experiență între autoritățile de mediu din diferite state membre. De la lansarea sa, toate statele membre au fost implicate în cel puțin un eveniment care vizează economia circulară, calitatea aerului, reglementările privind lemnul, natura și biodiversitatea, precum și aspecte legate de calitatea apei.
Evaluarea analizează, de asemenea, unii factori favorizanți, cum ar fi guvernanța în materie de mediu, factori care ar putea îmbunătăți în mod semnificativ punerea în aplicare. Comisia le solicită statelor membre să îmbunătățească armonizarea obiectivelor de mediu cu alte obiective de politică, să îmbunătățească eficiența și eficacitatea administrației publice și să fie mai transparente în ceea ce privește informațiile relevante din punctul de vedere al mediului. De asemenea, poate fi sporită în continuare implicarea autorităților regionale și locale și a altor părți interesate în abordarea principalelor provocări legate de punerea în aplicare.
Context
Primul pachet privind evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu a fost adoptat în februarie 2017. Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu face parte din politica Comisiei pentru o mai bună legiferare, axându-se pe îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației și a politicilor existente. De la adoptarea acesteia, multe state membre au organizat dialoguri naționale privind evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu, având ca obiect temele prioritare identificate în rapoartele lor. În multe cazuri, au fost implicate autoritățile regionale și locale și principalele părți interesate. Atunci când normele convenite de comun acord nu sunt puse în aplicare în mod corespunzător, Comisia poate introduce acțiuni în justiție. Pentru a evita această situație, Comisia colaborează cu statele membre pentru a le permite să aplice mai bine politicile și normele în materie de mediu, prin intermediul procesului de evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu.