Comisia Europeană a îmbunătăţit estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an. În acest context, premierul Nicolae Ciucă a transmis un mesaj pentru investitorii români și străini.
Potrivit datelor transmise de Comisia Europeană, în primul semestru din 2022, economia României a crescut în ritm anual cu 5,7%. În special, consumul privat şi investiţiile au crescut puternic, pe măsură ce restricţiile din pandemie au fost ridicate, permiţând ca cererea înfrânată să recupereze decalajul. În plus, o piaţă a muncii solidă, cu o creştere mai mare a ocupării forţei de muncă şi majorarea salariilor, a susţinut venitul disponibil, la fel ca măsurile guvernamentale de atenuare a impactului preţurilor ridicate la energie, searată în raportul CE.
Totuşi, în semestrul doi din 2022 şi ulterior, consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia, inflaţia ridicată, înăsprirea politicii monetare şi controlul puternic al lichidităţii ar urma să încetinească semnificativ creşterea PIB-ului. Sectoare precum agricultura, industria extractivă şi chimică ar urma să fie afectate în mod deosebit, avertizează Comisia Europeană.
De asemenea, după 2022 şi datorită afluxului preconizat de fonduri europene, în special de la Facilitatea de redresare şi rezilienţă, formarea brută de capital fix ar urma să sprijine avansul PIB-ului. Creşterea consumului privat este de aşteptat să rămână doar pozitivă, deoarece inflaţia reduce venitul disponibil al gospodăriilor, în timp ce schemele de sprijin guvernamentale şi o piaţă a muncii rezistentă oferă un anumit sprijin.
Deficitul de cont curent ar urma să se reducă la 8,8% din PIB în 2023 şi 8,4% din PIB în 2024
Economia României nu ar urma să beneficieze de sprijin din partea sectorului extern. În 2022, cererea internă puternică va adânci şi mai mult deficitul de cont curent (la 9,1% din PIB). Ulterior, încetinirea economiei va asigura o îmbunătăţire limitată, datorită unei cereri mai scăzute pentru importuri. Deficitul de cont curent ar urma să se reducă la 8,8% din PIB în 2023 şi 8,4% din PIB în 2024.
Per ansamblu, PIB-ul ar urma să crească cu 5,8% în 2022, 1,8% în 2023 şi 2,2% în 2024. Previziunile macroeconomice ar putea fi revizuite în sens negativ, deoarece întârzierile în implementarea Planului de redresare şi rezilienţă al României (PNNR) ar putea reduce investiţiile şi creşterea, avertizează CE.
Pe parcursul anului 2022, rata şomajului a scăzut spre nivelul de dinaintea pandemiei şi se estimează că va ajunge la 5,4% pe fondul creşterii economice puternice. În pofida unei creşteri uşoare la 5,8% în 2023, înăsprirea pieţei forţei de muncă va continua, susţinând creşteri puternice ale salariilor nominale din sectorul privat. În 2024, rata şomajului ar urma să înregistreze o uşoară scădere, în linie cu economia.
Inflaţia va rămâne persistentă în perioada analizată în previziuni
Creşterea preţurilor la energie şi la alimente la nivel internaţional s-a extins la componentele de bază ale inflaţiei şi ar urma să împingă salariile nominale în sus. În acest context, se estimează că inflaţia va rămâne persistentă în perioada analizată în previziuni. Întrucât schema de sprijin energetic ar trebui să expire în trimestrul trei din 2023, este posibil ca preţurile cu amănuntul la energie să crească. Per ansamblu, inflaţia va ajunge la 11,8% în 2022, la 10,2% în 2023, înainte de a scădea la 6,8% în 2024.
Comisia Europeană previzionează că deficitul public al României va coborî la 6,5% din PIB în 2022, de la 7,1% din PIB în 2021. Veniturile ar urma să beneficieze de creşterea solidă a PIB-ului nominal, de taxele pe energie şi veniturile nefiscale. În privinţa cheltuielilor, investiţiile publice ar urma să fie mai mari decât în 2021, în timp ce salariile din sistemul public, asistenţa socială şi achiziţiile guvernamentale vor creşte mai lent decât PIB-ul nominal.
Datoria publică publică va scădea la 47,9% din PIB în 2022, 47,3% din PIB în 2023
Prognoza ţine cont de măsurile de atenuare a impactului economic şi social al preţurilor mari la energie adoptate în aprilie (tichete pentru alimente, subvenţie pentru combustibil) şi iulie (creşteri ale salariilor din sistemul public, plata unică către pensionari), modificarea codului fiscal şi schema de compensare pentru a face faţă creşterii preţurilor la energie până în august 2023 (care ar urma să aibă un impact bugetar uşor pozitiv, excluzând măsurile de sprijin economic deja menţionate). Impactul pozitiv asupra veniturilor din creşterea ridicată a PIB-ului nominal şi a reformei administraţiei fiscale privind colectarea impozitelor a compensat parţial presiunile în creştere asupra deficitului, de pe urma măsurilor de sprijin economic şi social, şi din creşterea plăţilor dobânzilor ca urmare a deteriorării accesului pe piaţă.
Deficitul ar urma să scadă la aproximativ 5% din PIB în 2023, în principal în urma declinului cheltuielilor curente ca procent din PIB şi prin efectul stabilizatorilor automaţi, deoarece creşterea economică nominală se prognozează să fie în continuare ridicată. CE estimează o creştere într-un ritm susţinut al cheltuielilor de capital, datorită implementării PNNR şi a altor investiţii finanţate la nivel naţional. În 2024, deficitul este prognozat să scadă la 4,8% din PIB.
Executivul comunitar previzionează că datoria publică publică va scădea la 47,9% din PIB în 2022, 47,3% din PIB în 2023, înainte de a creşte la 47,6% din PIB în 2024.
Riscurile la adresa previziunilor fiscale sunt înclinate în jos. Incertitudinea privind impactul net final al măsurilor energetice, creşterea mai redusă a PIB-ului şi ciclul electoral, cu alegeri în 2024, ar putea avea ca rezultat la deficite bugetare mai mari, mai avertizează Comisia Europeană.
Nicolae Ciucă: O contribuţie definitorie o au investiţiile private şi publice
Premierul Nicolae Ciucă afirmă, vineri, că estimările Comisiei Europene privind îmbunătăţirea substanţială a perspectivei de creştere economică a României, de la 3,9% la 5,8% în acest an, oferă un plus de încredere investitorilor români şi străini.
”Estimările Comisiei Europene privind îmbunătăţirea substanţială a perspectivei de creştere economică a României, de la 3,9% la 5,8% în acest an, oferă un plus de încredere investitorilor români şi străini.Faptul că într-un an atât de complicat, România a reuşit să-şi păstreze atractivitatea ca destinaţie de business, este datorat, în mare măsură, curajului dovedit de antreprenori şi capacităţii lor de a se adapta permanent”, precizează şeful Executivului pe Facebook.
Ciucă arată că ”o contribuţie definitorie o au investiţiile private şi publice, respectiv liniile de finanţare deschise din fondurile naţionale şi europene, inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi măsurile guvernamentale prin care am preluat presiunea creşterii preţurilor la energie”. ”Soluţiile pe termen scurt şi mediu, precum cele de plafonare şi compensare a preţurilor, adaptate inclusiv prin deciziile stabilite astăzi în Guvern, sunt complementare celor pe termen lung, ce tind spre obiectivul nostru de atingere a independenţei energetice. Finanţarea recent obţinută pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala nuclearelectrică de la Cernavodă se adaugă celorlalte investiţii de anvergură pentru creşterea capacităţii de producţie energetică a României”, declară premierul Ciucă.
Șeful Guvernului menţionează că ”prognoza de toamnă a Comisiei Europene publicată astăzi semnalează însă şi provocările pe care le avem în perspectiva următorilor ani pentru a reuşi să menţinem un ritm constant de creştere economică”. ”Menţinerea volumului consistent al investiţiilor şi orientarea lor către cercetare-inovare-dezvoltare, către sectoare care produc valoare adăugată, aliniate strategiilor europene de dezvoltare, sunt pe lista priorităţilor noastre. Adăugăm măsurile de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi sprijinirea celor mai vulnerabili, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea veniturilor cetăţenilor pentru că doar avansând în acelaşi rit în domeniile economic şi social, putem ajunge la progres şi dezvoltare”, mai spune Nicolae Ciucă.