Lipsa de lichidităţi afectează firmele şi persoanele fizice. Pe lângă soluţiile existente, în România a fost lansat sistemul Turk Barter, unde firmele pot face schimb de mărfuri şi servicii.
Perioada crizei, când banii lichizi s-au evaporat din piaţă, ne-a făcut pe toţi mai atenţi la cât cheltuim şi pe ce dăm banii.
Iar între companii a apărut neîncrederea că nu-şi vor primi la timp banii pentru marfa livrată sau pentru serviciile prestate, în condiţiile în care creditarea s-a restrâns, iar multe firme au intrat în faliment.
Piaţa a venit cu o soluţie: barterul, adică cineva oferă produse sau servicii şi primeşte altele în schimb, fără a folosi bani. În prezent, la noi există câteva platforme dedicate barterului, România fiind încă departe de dezvoltarea acestui sistem comparativ cu Grecia sau Turcia.
Printre platformele de acest gen putem menţiona Euro Barter Business România (ebb.ro) sau BarterPedia. Iar recent a fost lansat Turk Barter România, reprezentanţa autohtonă a Turk Barter, membru al Uniunii Mondiale Barter.
Cum funcţionează sistemul Barter
"Suntem convinşi că, în foarte scurt timp, societăţile din România, folosind rapid sistemul barter, se vor extinde din punct de vedere economic şi comercial şi îşi vor extinde şi relaţiile comerciale cu ţările din regiune, mai ales cu Turcia. Această reprezentanţă nu include doar România, ci şi toate statele vecine", a declarat Sirri Şimşek, preşedintele Consiliului de Administraţie al Turk Barter.
Barter este un sistem financiar în care mărfurile sau serviciile cumpărate se plătesc cu mărfurile şi serviciile produse. Pentru ca firmele să aibă acces la această platformă trebuie să devină mem bre ale sistemului depunând o cerere de înscriere la sediul Turk Barter România din Otopeni.
Peste un milion de societăţi din întreaga lume folosesc sistemul Barter. O tranzacţie comercială Barter are loc atunci când un membru Barter cumpără, iar un alt membru Barter vinde, în acest fel firmele ajungând să vândă unor clienţi pe care nu-i cunosc.
Avantajul acestui sistem este reducerea costurilor cu publicitatea, promovarea şi marketingul.
Preţurile pentru vânzări şi achiziţii se calculează în valuta locală, iar ca mijloc de plată se foloseşte cecul Turk Barter, titlul de valoare al acestui sistem, utilizat ca mijloc de plată şi de încasare în tranzacţiile comerciale realizate între două firme membre.
"Sistemul Barter protejează întreprinderile de riscurile neprevăzute şi incontrolabile ale pieţei, de asprimea păgubitoare a concurenţei. Firmele din cadrul Pieţei Comune Barter au fost verificate cu atenţie şi sunt instituţii de încredere", a menţionat reprezentantul Turk Barter România, Mehmet Sumeroglu.
"Societăţile din România, folosind sistemul barter, îşi vor extinde relaţiile comerciale cu ţările din regiune."
SIRRI ŞIMŞEK, preşedintele Consiliului de Administraţie al Turk Barter
TROC
Soluţie salvatoare pentru greci
Grecia, ţara cea mai afectată de criza datoriilor din zona euro, unde rata şomajului se apropie de 20%, este locul unde comerţul a revenit la origini. Dacă banii sunt tot mai puţini şi mai scumpi, localnicii s-au adaptat şi au ieşit la cumpărături fără bani în portofele, dar cu alte mărfuri de vânzare.
De exemplu, în localitatea elenă Volos, un electrician care şi-a pierdut locul de muncă, Theodoros Mavridis, a pus pe picioare un sistem de troc care a atras destui fani.
Pentru a intra, aceştia trebuie să se înregistreze pe un site, după care pot accesa o bază de date. Sistemul foloseşte o unitate monetară alternativă, TEM, pentru a calcula valoarea bunurilor puse la vânzare. Mai mult, se dau şi reduceri la anumite magazine.
Ce se cumpără şi ce se vinde fără bani? De exemplu, se fac lecţii de limba engleză, lecţii de chitară, baby-sitting, asistenţă la calculator, se închiriază localuri pentru petreceri şi lista poate continua.
Până în luna octombrie, reţeua număra aproximativ 500 de membri, de la 50 anul trecut. Chiar dacă sunt conştienţi că ceea ce practică ei este o economie paralelă, oamenii nu se consideră evazionişti.
Ei spun că iniţiativa lor nu are nicio legătură cu speculaţiile privind ieşirea Greciei din zona euro şi revenirea la moneda naţională, drahma. Dimpotrivă, conform acestora, la schimburile în natură i-au adus vremurile grele şi nevoia de a se ajuta reciproc în această perioadă.
Recomandările noastre
