După patru ani de când Comisia Europeană a recomandat țărilor membre să elaboreze de urgență strategii pentru reducerea risipei alimentare, parlamentarii români au reușit să fi nalizeze un act normativ, recent promulgat de președintele Klaus Iohannis. Studiile arată că jumătate din alimentele sănătoase și comestibile se pierd de-a lungul lanțului alimentar, inclusiv până la consumator, și se transformă în deșeuri. De acum, după ce vor fi elaborate și normele de aplicare, alimentele a căror valabilitate se apropie de sfârșit vor putea fi donate sau vândute, prin întreprinderi sociale, centrelor în care se află copii, bătrâni sau oameni nevoiași.
Povestea legii pentru reducerea risipei alimentare a început în 2014, când, pompieristic, autoritățile din Ministerul Agriculturii, îmboldite de presiunea Comisiei Europene, au început să lucreze la proiectul de lege. Au invitat zeci de reprezentanți ai societății civile, ai marilor și micilor retaileri.
Erau întruniri lunare la care, pe banii și timpul lor, cei prezenți pierdeau timpul să asculte discursuri fade ale unor secretari de stat. România a ratat „Anul reducerii risipei alimentare”.
Premieră: lege facultativă
După un an și jumătate, majoritatea au renunțat. Deputatul liberal Florin Alexe, din cine știe ce motive, a luat inițiativa și a făcut praf toată lupta omenirii împotriva risipei alimentare; a făcut un proiect de lege „pe genunchi” și a ieșit un dezastru, care nu are nici măcar caracter de lege din moment ce aplicarea ei este opțională. Președintele a promulgat-o abia joi, dar se va aplica din 2019.
De un an, mai exact din mai 2017, ar fi trebuit aplicată legea. Guvernul Tudose a suspendat-o, dar oricum nu avea norme de aplicare, deci era imposibil de pus în practică. Deoarece nu are nicio miză pentru ei, parlamentarii nu preferat să amendeze Ordonanța de Guvern care suspenda legea.
Varianta simplă a autorităților
„În cadrul reuniunilor, din 2014, de la Ministerul Agriculturii, reprezentanții asociațiilor și ai retailerilor au insistat pe faptul că proiectul de lege ar trebui să fie mult mai complex. În accepțiunea autorităților, totul era simplu: comercianții și producătorii care nu reușesc să vândă alimentele care mai au valabilitate de 3 zile, să le doneze asociațiilor umanitare sau primăriilor, pentru sprijinirea familiilor sărace, sau să le vândă întreprinderilor sociale la puțin peste 3% din prețul lor.
Schimbarea mentalității
În cele din urmă, s-a convenit că este necesar un protocol care să implice mai multe ministere și astfel efectele să fie de durată. Era vorba despre Agricultură, Mediu și Educație. „Este foarte util și urgent să fie implicat Ministerul Educației. Copiii sunt foarte receptivi și dacă învață la școală despre asta pot influența atitudinea părinților.
De asemenea, ar trebui făcută o reglementare în ceea ce privește mâncarea care rămâne la anumite evenimente și nu mă refer la resturi. Niciun proprietar de restaurant nu își asumă riscul să ducă mâncarea la un azil, cămin sau loc unde există nevoi de hrană deoarece formalitățile și analizele nu îi stimulează deloc să facă asta. Reducerea risipei alimentare ar trebui să fie un act de conștiință socială (și umană) și nicidecum una care aduce beneficii. De aceea, dacă tinerii și copiii vor fi educați în acest spirit, câștigul pe termen lung va fi mult mai mare. Trebuie inoculată ideea că a arunca mâncarea este o rușine, un semn de opulență care să fie taxat.
Așa cum în alte țări cei care nu colectează selectiv deșeurile sunt și amendați, dar și marginalizați de societate, așa ar trebui să procedăm și în această problemă, a reducerii risipei”, a fost propunerea unei asociații a retailerilor.
Legea este opțională
Guvernul Dăncilă a insistat pe lângă parlamentari să amendeze legea adoptată în 2016, care era inaplicabilă, deoarece trebuie aplicată din 2019. Prin urmare, au modificat câte ceva și au decis eliminarea caracterului obligatoriu al acestei legi pentru operatorii din sectorul agroalimentar. „Operatorii economici din sectorul agroalimentar POT să întreprindă măsuri de reducere a risipei alimentare”.
Măsurile propuse inițial rămân aproximativ aceleași: responsabilizare, vânzare la preț redus a produselor aproape de expirarea datei durabilității minimale, transferul alimentelor prin donație către operatori receptori, cei care vor primi alimentele prin donație nu vor avea voie să le vândă mai departe. De asemenea, operatorii economici care vor dona alimentele vor beneficia de facilități fiscale.
Se aruncă mâncare de 750 de miliarde de dolari
Cele aproximativ 1,3 mld de tone de alimente care sunt irosite anual, la nivel mondial, din care Europa este responsabilă de 200 de milioane de tone, ar fi de 3 ori mai mult pentru a furniza hrană tuturor oamenilor care mor de foame pe Pământ;
Valoarea risipei alimentare este estimată la cca 750 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă de 6 ori suma cheltuită pe ajutorul acordat la nivel mondial pentru dezvoltare;
Risipa alimentară generează de două ori mai multă încălzire globală decât tot traficul aerian la nivel mondial.
Probleme de sănătate
Amenințările la adresa securității alimentare sunt însoțite de probleme opuse în țările bogate: obezitatea, bolile cardiovasculare și cancerul, care decurg dintr-un regim excesiv de bogat în grăsimi și proteine, rezultatul fiind că, la nivel mondial, numărul populației hrănite excesiv este egal cu cel al populației subnutrite și malnutrite.