Decizia a mii de columbieni, venezueleni și ucraineni de a se stabili în Spania - aceștia din urmă ca urmare a războiului - a reușit, în prima jumătate a anului 2022, să compenseze criza demografică spaniolă, într-o perioadă în care numărul deceselor în rândul spaniolilor a fost mai mare decât cel al nașterilor.

Potrivit Statisticilor privind migrația și cifrele populației pentru primul semestru al anului 2002, publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INE), populația rezidentă în Spania a crescut cu 182.141 de persoane în perioada respectivă, ceea ce a plasat numărul total de rezidenți la 47.615.034 - valoarea maximă a seriei istorice, datorată, în mod fundamental, sosirii imigranților, scrie EFE.

Între ianuarie și iunie 2022, numărul străinilor a crescut cu 172.456 (3,1%) la 5.579.947, ceea ce reprezintă 11,7% dintre cei care locuiesc în Spania.

Dintre cele 172.456 de persoane, 60.142 (cu 19,1% mai mult) au sosit din Columbia, 48.396 din Ucraina (cu 45,8% mai mult) și 31.703 din Venezuela (cu 14,4% mai mult).

Creșterea populației rezidente în Spania în primul semestru este rezultatul unui sold migrator pozitiv de 258.547 persoane, adică s-au înregistrat 478.990 imigranți și 220.443 de emigrați.

Acest sold migrator pozitiv, avertizează Institutul de Statistică, a fost mult mai mare decât în ​​prima jumătate a anului 2021 și menține tendința de creștere observată până în 2019, care a fost afectată în 2020 și 2021 de COVID-19.

Și a fost suficient pentru a compensa soldul vegetativ negativ de 75.409 locuitori (158.816 nașteri față de 234.225 decese).

Deși într-o măsură mai mică, populația de naționalitate spaniolă a crescut și ea cu 9.685 de persoane. Această evoluție a fost rezultatul unui sold natural negativ (de 95.422 persoane), împreună cu un sold migrator pozitiv, dar aproape nul (241 persoane) și cu acordările de cetățenie (105.639).

După numărătoarea spaniolilor născuți în Spania, populația a scăzut cu 71.257 în prima jumătate a acestui an.

La defalcarea datelor privind intrările și ieșirile din Spania, se observă că din cele 478.990 de persoane care au ales să-și stabilească reședința în Spania (cu 137,9% mai mult decât în ​​prima jumătate a anului 2021), 37.209 au fost spanioli, în timp ce dintre cele 220.443 de persoane care au plecat (cu 11,7% mai mult) 36.968 au fost spanioli.

În ceea ce privește emigrația, 183.475 de plecări au fost în rândul străinilor și 36.968 al spaniolilor, dintre care 22.850 născuți în Spania.

Datele privind migrația spre exterior a străinilor reflectă că soldul migrator al populației cu naționalitate străină, care este pozitiv din 2015, a fost de 258.306 persoane în primul semestru.

În comparație cu columbienii, ucrainenii și venezuelenii, la principalele naționalități ale imigranților străini, cele mai mari scăderi au fost în rândul cetățenilor români (cu 11.751 persoane mai puțin), britanici (8.381 în minus) și chinezi (cu 5.058 în minus).

În ciuda acestor cifre, comunitatea străină majoritară continuă să fie cea marocană, cu 770.610 de cetățeni care locuiesc în Spania, urmată de cele din România (619.833), Columbia (375.528), Marea Britanie (307.443) și Italia (306.621).

Sosirea imigranților a fost în beneficiul majorității comunităților autonome în perioada ianuarie-iunie a acestui an. Paisprezece dintre acestea au înregistrat o creștere a populației, care a fost redusă doar în trei: Extremadura, Castilla y León și Asturias, împreună cu orașele autonome Ceuta și Melilla.

Cele mai mari creșteri în termeni relativi au avut loc în Comunitatea Madrid (0,82%), Insulele Baleare (0,68%) și Comunitatea Valenciană (0,66%).

(Traducerea: Cristina Zaharia, RADOR)