Colea Răutu a fost cel mai mare dintre cei patru copii ai familiei Rutkovski. A studiat la Colegiul „Regele Ferdinand” din Chișinău, dar nu a avut niciodată o afinitate pentru învățătură, așa cum el însuși mărturisea. În schimb, avea o mare pasiune pentru fotbal, jucând o perioadă în echipa Uzinelor „Mociorniță” din București.
A continuat cu studiile la Conservatorul de Artă Dramatică din București. Inițial, a fost corist la Opera din Cluj. A debutat la Teatrul de Revistă „Cărăbuș”, sub conducerea lui Constantin Tănase, unde a interpretat în special cuplete social-satirice. Tot în acest loc a cântat pentru prima dată celebrul șlagăr „Cosarul”, compus de Nicolae Kirilescu.
Colea Răutu, zugrăvit așa cum nimeni nu bănuia
Ștefan Velniciuc face dezvăluiri exclusive cu ocazia împlinirii a 112 ani de la nașterea lui Colea Răutu, un mare actor din filmul „Nemuritorii”. Colea Răutu reprezintă o personalitate deosebită în peisajul actoricesc românesc, fiind emblematic pentru interpretările sale din pelicule celebre precum „Moara cu noroc” și „Nemuritorii”.
Actorul Ștefan Velniciuc a făcut cîteva dezvăluiri despre Colea Răutu, care spune că „face parte dintr-o categorie mai aparte a actorilor români. Un actor al cărui firesc, sinceritate atât în film cât și în teatru s-a remarcat într-un mod deosebit”. (...).
Ștefan Velniciuc, despre un episod în care a fost implicată și fiica sa
Ștefan Velniciuc a declarat că a lucrat și cu fiica lui Colea Răutu, la pregătirea pentru admiterea la facultatea de teatru. Atunci, spune actorul „el a dat dovadă de o discreție remarcabilă. Nu a influențat cu nimic relația dintre mine și Irina. Ea a terminat facultatea și a ajuns undeva prin străinănate, nu știu dacă mai e actriță sau nu.
Colea Răutu era foarte tumultos, participativ în relațiile cu ceilalți. Mulți își amintesc de ei interpretând melodia din Coșarul. Puțini știu că actorul Colea Răutu a fost actor și la operetă”.
Colea Răutu venea la filmări cu o sacoșă plină de mirodenii
Colea Răutu era întotdeauna activ în pregătirea meselor servite pe platourile de filmare. Astfel, el aducea cu sine o dăsagă plină, în care se aflau diverse mirodenii menite să îmbogățească gustul preparatelor oferite de cantină.
„Distractiv era și și când venea, la filmări, cu o sacoșă plină în care avea tot ce este necesar pentru asezonarea mâncărurilor de la cantină. Chema bucătarul și îi dădea din mirodeniile lui să le pună în mâncare. Având în vedere că, în vremea aceea, oferta gastronomică nu era așa de bogată, cu contribuția lui Colea Răutu puteam mânca foarte bine”.
Îi plăcea să trăiască viața din plin
Ștefan Velniciuc a mai povestit că „nu de puține ori mesele la care participam se terminau cu cântec, iar nenea Colea făcea dovada experiențelor lui anterioare în raport cu opereta.
Avea, în experiența lui și întâmplări picante în raport cu sexul frumos. Din când în când ne mai povestea una, alta. Făcea parte dintr-o specie aparte a actorilor români. Cred că poți fi numărați pe degetele de la două mâini acești actori. Avea o naturalețe, o spontaneitate și un firesc aparte. Făcea parte dintr-un pluton al actorilor caracterizați cu aceste date speciale”.
Colea Răutu râdea chiar și de el: „Iar am dormit pe grătarul de mititei”
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, actorul Colea Răutu s-a alăturat unui coleg de la Teatrul Nottara. Scopul său a fost să aducă un strop de bucurie celor aflați pe front. Era un bun prieten al lui Sergiu Nicolaescu și Gheorghe Dinică, cu care obișnuia să petreacă din când în când.
„Îi plăcea să se autoironizeze pentru că avea niște trăsături ale chipului asemănătoare cu ale lui Charles Bronson. Când venea dimineață la filmare ne spunea ”iar am dormit pe grătarul de mititei”.
Ștefan Velniciuc a mai dezvăluit într-un interviu pentru fanatik.ro., că „Originile lui era de undeva din Basarabia și avea chiar descendența găgăuză. Nu sunt sigur, dar este foarte posibil. Și ne-a mai unit ceva, faptul că amândoi eram foarte buni călăreți. Chiar dacă diferența de vârstă dintre noi era mare nu se făcea simțită. Colea Răutu stabilea legăturile cu cei din jur la modul direct și fără reticențe”.