Duminică dimineață, exact când se schimba ora de vară cu cea de iarnă, la 03.38, s-a petrecut cel mai important seism din ultimii 14 ani. Există, însă, câteva similitudini ciudate cu alte mișcări telurice din ultimul secol.

Astfel, în 1940, pe 10 noiembrie, la ora 3.39, România a fost zguduită de un cutremur de o magnitudine de 7,4 grade Richter, cu epicentrul la o adâncime de 133 de kilometric, resimțit în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia.

Cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului. În București au existat circa 300 de morți, majoritatea la prăbușirea blocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme. Numărul victimelor a fost doar estimat. Se apreciază că acestea ar fi fost de 1.000 de morți, majoritatea în Moldova, și aproximativ 4.000 de răniți. În 1982, memoriile publicate de vicepremierul României la momentul evenimentului indicau 593 de morți și 1.271 de răniți în toată țara.

 

Cutremur pe timp de război

„La ora 4, focul izbucnit la subsol, continua să ardă, împrăștiind valuri de fum”, preciza presa vremii. „Din adăposturile subterane, apelurile se auzeau din ce în ce mai slab, după care au încetat definitiv. Asfixia și inundația – căci apa intra continuu în cavități – au contribuit la moartea lor rapidă”, scriau ziariștii. Proiectantul blocului Carlton, prințul G. M. Cantacuzino, a fost condamnat la închisoare. Constructorul, la fel. Multe alte structuri înalte, de peste nouă etaje, din Capitală, au fost grav deteriorate: blocul Belvedere de pe strada Brezoianu nr. 7, blocul Wilson ș.am.d. Alte 183 de case erau amenințate cu surparea, circa 600 persoane urmând a fi evacuate.

 

Sebastian Papaiani și-a pierdut frații gemeni în cutremurul din ’40

„Evenimentul Istoric” precizează că Primăria Bucureștiului a primit peste 2.500 de cereri de asistență. S-au înregistrat pagube mari la zeci de clădiri: la Ateneul Român, Teatrul Național, Operă, pe tot parcursul Căii Victoriei, Palatul Poștei, Palatul Justiției, pe Lipscani, Biserica Popa Tatu s-a dărâmat și, la Marele Stat Major, de pe Știrbei Vodă, statuia generalului Cernat a căzut de pe soclu, iar toate ceasurile publice s-au oprit. O serie de personalități și-au pierdut viața în cutremurul din 1940, printre care s-a aflat și Ion Vasilache, compozitor și cântăreț la modă. Potrivit propriilor declarații, actorul Sebastian Papaiani și-a pierdut frații gemeni la cutremurul din 1940.

 

Alt cutremur, acum 14 ani, în aceeași zi

Un alt cutremur s-a petrecut în aceeași zi, 28 octombrie, dar în 2004, și a avut magnitudinea de aproape șase grade pe scara Richter. El s-a produs la ora locală 23.34. Epicentrul acestui cutremur a fost localizat în apropierea celui din martie 1977, în partea de nord-est a Munților Vrancei. Adâncimea focarului a fost calculată ca fiind de 98–105 km. Mișcarea telurică nu a fost urmată de replici notabile. A fost cel mai important cutremur produs în Vrancea după 1990, dar nu a provocat pagube materiale importante și nici victime omenești.

 

Atenție la Fake-News-uri-le de pe rețelele de socializare

Postarea unei pagini de Facebook care ar fi prezis încă din 15 august cutremurul din noaptea trecută, este un Fake-news grosolan. Ideea este că se publică periodic astfel de mesaje, cu diverse date. Se asteaptă apoi câteva comentarii, de la conturi fake sau persoane credule. Apoi „postacul” asteaptă să vadă care din mesajele create anterior se adeveresc, după care le reafișează. Cu o astfel de tehnică, o pagină de Facebook neasumată devine credibilă pentru o masă mare de utilizatori naivi.