Ordonanţa de Urgenţă privind circulaţia pe drumurile publice, intrată în vigoare pe 1 decembrie 2006, a inclus mai multe modificări menite să îmbunătăţească siguranţa şi fluenţa traficului auto. Un sondaj efectuat relevă însă că 83,3% dintre şoferii chestionaţi nu au citit Codul Rutier.
Studiul dat publicităţii luna trecută de Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, format din 1.207 şoferi cu vârste de până la 70 de ani care au condus zilnic în ultimele şase luni, şi a determinat că toţi cei chestionaţ i sunt dispuşi să depăşească frecvent limitele maxime de viteză cu până la 20 de kilometri/ oră. Mai mult, respondenţ ii sunt convinşi că se încadrează în limitele legale dacă au băut „puţin“ alcool - o sticlă cu bere sau un pahar cu vin.
O problemă de mentalitate
Sondajul relevă că 40% dintre tinerii sub 25 de ani consideră că trebuie să recurgă la manevre riscante atunci când traficul este aglomerat, iar mai mult de un sfert dintre ei cred că pot încălca unele reguli de circulaţie atunci când se grăbesc. „S-a constatat că românul este capabil să se adapteze oricărei situaţii. S-a învăţat să încalce şi acest Cod Rutier, fiindcă, la noi, problema este una de mentalitate. Românul este obişnuit să sară peste legi. Dacă partea de impunere nu este mai dură, nu se poate face nimic pentru respectarea legii“, este de părere Ion Mihail, directorul executiv al Asociaţiei Victimelor Accidentelor de Circulaţie (AVAC).
Totodată, 44,5% dintre şoferii care au fost implicaţi în accidente rutiere admit că au condus băuţi, 50,2% consideră că este mai important să se circule fluent decât să se respecte regulile, iar 60% cred că depăşirea cu 10-20 de kilometri pe oră a vitezei legale este acceptabilă.
Comisarul-şef Viorel Reco- şeanu, directorul Poliţiei Rutiere, consideră că la baza acestui rezultat stau mai multe cauze: „În primul rând, din 2000 încoace au fost multe modificări ale legislaţiei rutiere. Cei care au apucat să-şi ia permis de conducere n-au citit legea de la A la Z, aşa cum trebuie. În al doilea rând, cred că permisul de conducere se obţine mai uşor decât ar trebui, ţinând cont de numă rul accidentelor auto produse în România în ultimii trei ani“.
Lipsă crasă de educaţie
Marian Nedelescu, preşedintele Asociaţiei Victimelor Accidentelor de Circulaţie, nu este surprins de rezultatele sondajului. El pune necunoaşterea Codului Rutier pe seama lipsei de educaţie rutieră în sistemul de învăţământ. „Asociaţia noastră a considerat că şi-a atins obiectivul pe 1 decembrie 2006, atunci când a intrat în vigoare noua lege a circulaţiei, pentru că aceasta prevede obligativitatea desfăşurării orelor de educaţie rutieră în şcoli. Dar, în loc să se aplice prevederile legii, acestea au devenit facultative“, spune Marian Nedelescu.
Potrivit articolului 124 din Legea circulaţiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării asigură, prin programa şcolară, educaţia rutieră a preşcolarilor şi a elevilor din învăţământul preuniversitar. Totodată, ministerul îndrumă, coordonează şi controlează prin inspectoratele şcolare activitatea de educaţie rutieră în unităţile de învăţământ şi asigură materialul didactic pentru laboratoarele de educaţie rutieră şi parcurile-şcoală proprii de circulaţie.
Articolul 129 prevede că în unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial se desfăşoară obligatoriu cel puţin o oră de educaţie rutieră pe săptămână, pe parcursul anului şcolar.
„Dacă orele de educaţie rutieră s-ar fi făcut aşa cum trebuie la şcoală, copilul i-ar fi spus părintelui că trebuie să-şi pună centura sau că nu are voie să bea înainte de a urca la volan. Legea ar fi fost mai cunoscută. Trebuie să se plece de la educaţia din şcoli. Nu întâmplător, cele mai mari probleme, nu doar la noi, ci şi pe plan mondial, se înregistrează în categoria şoferilor tineri. Pe plan mondial, la vârsta 16-24 de ani accidentele de circulaţie reprezintă principala cauză de deces, înaintea SIDA sau a cancerului“, afirmă preşedintele AVAC.
Cine răspunde?
„Principalii vinovaţi pentru ce se întâmplă suntem noi, societatea civilă, pentru că nu le cerem socoteală miniştrilor care fac parte din Consiliul Interministerial pentru Siguranţa Rutieră“, afirmă Marian Nedelescu.
Consiliul Interministerial pentru Siguranţa Rutieră (CISR) are, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 437/1995, atribuţii în modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, îndeosebi a marcajelor şi semnalizării rutiere, îmbunătăţirea fluenţei şi siguranţei circulaţiei pe drumurile publice din ţară, inclusiv pentru municipiul Bucureşti, creşterea gradului de siguranţă activă şi pasivă a vehiculelor rutiere, educarea şi instruirea participanţilor la traficul rutier şi informarea publicului, precum şi în armonizarea legislaţiei din domeniu cu reglementările UE.
Din consiliul prezidat de premier fac parte miniştrii transporturilor, internelor şi reformei administrative, justiţiei, sănătăţii, economiei şi finanţelor, apărării, dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor, mediului, educa- ţiei, cercetării, precum şi primarul general al Capitalei. Pe 23 aprilie 2007, Consiliul a adoptat o hotărâre prin care siguranţa rutieră va fi prioritate naţională. Patru zile mai târziu, au fost lansate două programe în cadrul Strategiei Naţionale: „Stop accidentelor! Viaţa are prioritate!“, derulat de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, şi „Drumuri sigure construim pentru viaţă“, susţinut de Ministerul Transporturilor.
Ce nu ştiu mulţi şoferi
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 28 decembrie 2002 şi a intrat în vigoare pe 1 martie 2003. Legislaţ ia rutieră a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 69 din 28 iunie 2007, adoptată de Plenul Senatului. Actualmente, ordonanţa se află în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor.
Conform Serviciului Informare şi Relaţii Publice al IGP, armonizarea legislaţiei rutiere cu cea comunitară a avut loc în contextul condiţiilor impuse pentru aderarea la UE, dar şi ca urmare a modificărilor aduse mai multor reglementări europene la care România este parte.
Actualul Cod Rutier conţine mai multe modificări. Printre altele, s-au introdus un sistem de sancţionare a şoferilor cu puncte de penalizare şi puncte-amendă, înmatricularea continuă a autovehiculelor şi obligativitatea folosirii farurilor pe drumurile publice. Folosirea detectoarelor de radar este permisă, iar neîncheierea asigurării de răspundere civilă (RCA) se pedepseş te prin reţinerea talonului şi a plăcuţelor de înmatriculare.
De asemenea, pietonii care traversează strada prin locuri nepermise sau pe culoarea roşie a semaforului poartă întreaga răspundere în cazul producerii unui accident, iar organizarea şi participarea la curse ilegale de maşini se pedepseşte penal. Se interzice şoferilor folosirea telefonului mobil la volan, iar sancţiunea acordată unui cetă- ţean străin pe şoselele din ţara noastră poate fi aplicată şi în ţara de origine a acestuia.
Lege şi fărădelege
Deşi reglementează mai strict multe aspecte ale circulaţiei auto, reprezentanţii AVAC consideră că legislaţia încă este destul de permisivă. „Până acum câţiva ani şi noi dădeam vina pe Poliţie pentru multe lucruri. Să nu uităm că parlamentarii au propus creşterea limitei maxime de viteză în localităţi la 60 de km/oră, deşi studiile internaţ ionale atestă că reducerea vitezei maxime cu doar 1 km/oră ar micşora cu 4-5% numărul accidentelor“, admite Nedelescu. Acesta spune că, pe alocuri, legea e neputincioasă. De exemplu, spune el, mulţi şoferi aduc în instanţă doi martori mincinoşi şi scapă de amenzi.
„Noi am vrea ca acest Cod Rutier să fie mai restrictiv. În Belgia, dacă circuli pe trecerea pe care se află un pieton, fără să-l loveşti, amenda este de 6.000 de euro. La noi amenzile sunt foarte mici comparativ cu cele din străinătate, deşi noi avem cel mai mare numă r de accidente şi de morţi“, spune liderul AVAC. „Vrem să se publice şi modul în care sunt cheltuite fondurile. Fiecare primar a primit bani din amenzi şi trebuie să dea socoteală despre modul în care au fost cheltuiţi banii, mai ales acum, că e campanie electorală. „Dacă s-ar respecta legea, aşa cum e ea, numărul accidentelor ar fi mult mai mic. Este, în primul rând, vina participanţilor la trafic pentru că nu cunosc legea“, adaugă el.
ATENŢIE, ŞOFERI!
Se pregătesc noi modificări
> Poliţia Rutieră a înaintat celor două Camere ale parlamentului mai multe propuneri de îmbună tăţire a legislaţiei. Astfel, se urmăreşte ca în intersecţiile unde lumina roşie a semaforului este în funcţiune ori indicatoarele obligă la acordarea priorităţii de trecere, conducătorii autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară să aibă obligaţia de a circula cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localitate, respectiv 50 km/h în afara localităţii.
> Se doreşte, totodată, abrogarea articolului care incrimina penal unitatea medicală ce a efectuat examenul de specialitate pentru necomunicarea către poliţia rutieră a faptului că o persoană a fost declarată inaptă pentru a conduce un autovehicul sau un tramvai, dacă s-a produs un accident de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, ca urmare a afecţiunilor medicale ale şoferului, întrucât o persoană juridică nu poate fi sancţionată penal.
> O altă propunere prevede ca până la finalizarea procesului penal, în cazul accidentelor de circulaţie din care au rezultat victime omeneşti, iar dovada înlocuitoare este fără drept de circulaţie, permisul de conducere reţinut să se restituie titularului numai pe baza dispoziţiei emise de procurorul care efectuează urmărirea penală sau care exercită supravegherea cercetării penale ori a ordonanţei instanţei de judecată care soluţionează cauza penală. > Poliţia Rutieră cere şi abrogarea măsurii de confiscare a vehiculelor cu tracţiune animală.