Guvernul a hotărât să-şi asume răspunderea pe noua lege. Opoziţia ameninţă cu moţiunea de cenzură, iar sindicatele - cu greva generală.
Închisoare pentru patronii care folosesc "la negru" un număr mare de angajaţi; amenzi usturătoare pentru cei care acceptă să lucreze fără contract; câte patru persoane testate chiar şi timp de un an pentru ca, la final, doar una dintre ele să ocupe un post într-o companie; o perioadă mai lungă de preaviz nu doar pentru cei care ocupă funcţii de conducere, ci şi pentru "executanţi". Acestea sunt doar o parte dintre prevederile noului Cod al Muncii, pe care guvernul Boc ar urma să-şi asume răspunderea în faţa parlamentului pe 8 martie.
În timp ce o parte dintre angajatori şi sindicatele contestă prevederile noului act normativ şi a me ninţă nu doar cu proteste de stradă, ci chiar cu greva generală în sistemul bugetar la jumătatea acestei luni, opoziţia se pregăteşte pentru o nouă mo ţiune de cenzură.
-
VEZI AICI PROIECTUL CODULUI MUNCII ADOPTAT DE GUVERN
Proteste până pe 18 martie
Deşi premierul Emil Boc a insistat că prin noul Cod al Muncii va fi combătută munca la negru, liderii sindicali îl contrazic.
"Îl voi acuza pe ministrul muncii (Ioan Botiş - n.r.) de abuz în serviciu, pentru că unele măsuri instituite prin Codul Muncii vor avea efect şi asupra bugetului de stat. Asta pentru că va creşte numărul evazioniştilor, dar şi munca la negru sau munca la gri", a venit replica lui Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa.
În plus, potrivit liderului sindical, au apărut deja efecte negative ale noului act normativ: unii angajatori nu au mai ţinut cont de contractele colective şi au operat modificări în contractele individuale de muncă, scăzând salariile la 670 de lei - nivelul minim garantat în plată.
"Ca să nu mai vorbim de faptul că angajatorii vor putea stabili obiectivele în aşa fel încât salariaţii nu vor putea ajunge să încaseze niciodată salariul negociat şi vor putea fi concediaţi cu uşurinţă dacă nu îndeplinesc criteriile de per formanţă", au arătat sindicaliştii. Acestea sunt, de fapt, principalele motive invocate de cele mai importante confederaţii sindicale, care au programat acţiuni de stradă, câte opt în fiecare zi, în toate judeţele, pentru ca, pe 8 martie, în ziua asumării răspunderii, să organizeze un miting de amploare în faţa Palatului parlamentului.
Un alt miting ar urma să fie organizat - potrivit calendarului protestelor - la Palatul Cotroceni, în ziua în care guvernul va trimite legea pentru a fi promulgată. Mai mult, reprezentanţii con federaţiilor sindicale spun că iau în calcul inclusiv declanşarea grevei generale, după 15 martie.
Milioane de procese pe rolul instanţelor
Şi noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Horaţius Dumbravă, a dezaprobat graba cu care guvernul pare că "forţează" intrarea în vigoare a noului act normativ. El a arătat că orice modificare legislativă majoră, cum este Codul Muncii, ar putea să ducă la apariţia a milioane de procese noi pe rolul instanţelor de judecată.
"Noul Cod al Muncii conţine modificări de substanţă. Ar fi important ca puterea judecătorească să cunoască dinainte acest text, să i se dea puterii judecătoreşti un răgaz de măcar 3-4 luni de la momentul adoptării ca să se poată pregăti în mod adecvat şi pentru a găsi pe textul de principiu soluţiile la posibile litigii", a subliniat Dumbravă.
Principalele prevederi
Concret, noul Cod al Muncii prevede, printre altele, că angajatorii care primesc la muncă până la cinci persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă, vor fi amendaţi cu 10.000-20.000 de lei pentru fiecare persoană.
"Angajatorii care primesc la muncă mai mult de cinci persoane, indiferent de ce - tăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă, vor fi sancţionaţi cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală", se arată în noul act normativ.
Şi cei care acceptă să lucreze la negru riscă amenzi de la 500 la 1.000 de lei. Proiectul de act normativ mai prevede că, în cazul în care efectuează cel puţin trei ore de muncă de noapte, salariaţii beneficiază fie de un program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, fără ca asta să ducă la scăderea salariului, fie de un spor de 25% din salariul de bază.
O prevedere importantă este şi aceea care le interzice angajatorilor să facă angajări de probă succesive pe o perioadă mai mare de 12 luni. Iar, în cazul unei singure persoane perioada de probă nu poate depăşi 90 de zile (trei luni). Prin urmare, un calcul simplu arată că, într-un an, angajatorul poate testa patru persoane pentru ca una dintre ele să ocupe un post într-o companie. E drept că, pe perioada "testării", angajatul trebuie să se bucure de toate drepturile şi să respecte toate obligaţiile care-i revin prin legislaţia muncii.
În plus, noul Cod al Muncii le permite angajatorilor să stabilească obiective de performanţă individuală pentru angajaţi, dar şi criterii proprii de evaluare a modului în care sunt realizate aceste obiective. Fapt nepermis de actuala lege care îi dădea angajatorului doar dreptul să sancţioneze angajatul ori chiar să-l concedieze pe baza "criteriilor de per formanţă".
Pe de altă parte, noul Cod creşte la 20 de zile perioada de preaviz pentru cei care ocupă funcţii de execuţie şi la 45 de zile pentru cei care ocupă funcţii de conducere. Şi, mai mult, angajaţii care merg la cursuri plătite de angajator nu vor putea renunţa la job timp de trei ani.