Uşile Ateneului Român au fost larg deschise aseară atât pentru personalităţi, cât şi pentru publicul larg, care, înaintea concertului din partea a doua serii, s-a aşezat pe trei rânduri la coadă în foaierul Ateneului, pentru a lua autografe pe cărţile autorului premiat cu Nobel pentru Literatură în 2006.
Scriitorul a dat autografe timp de 15 minute, după care s-a scuzat şi le-a dat întâlnire cititorilor săi astăzi, de la ora 18.00, la magazinul Diverta ( de lângă Scala).
Aseară, de la ora 18.00, pe scena Ateneului au fost prezenţi Emil Hurezeanu, Tudor Octavian, Marius Chivu, Ovidiu Şimonca, Dragoş Bucurenci, Livia Szasz şi Iren Arsene, în sală fiind numeroase personalităţi, printre care Norman Manea. Mihaela Rădulescu, care a susţinut campania editurii Curtea Veche, nu a fost prezentă. După Elias Canetti şi Saul Bellow, Pamuk este al treilea scriitor cu Nobel pentru literatură care ne vizitează ţara, potrivit lui Emil Hurezeanu.
„Pamuk 100%“, pe tricouri
Pamuk s-ar traduce bumbac în limba turcă, iar Răzvan Exarhu a glumit din public că în Turcia există „Pamuk 100%“ pe tricouri. Scriitorul a răspuns întrebărilor invitaţilor, vorbind despre naţionalism, despre traducerea cărţilor sale în 56 de limbi. „Sper să rămân viu, atentatele nu mă sperie“, a subliniat Pamuk, care, în urmă cu trei ani, a admis existenţa genocidului împotriva armenilor şi kurzilor în timpul Imperiului Otoman şi a fost dat în judecată de statul turc.
Pamuk a ajuns ieri în Bucureşti, în jurul orei 11.00, şi i s-a decernat titlul de doctor honoris causa de către rectorul Universităţii Bucureşti, Ioan Pânzaru, în prezenţa scriitorului Norman Manea.
Profesoara Luminiţa Munteanu, traducătoarea tuturor celor patru cărţi ale lui Pamuk apărute până acum în româneşte, a rostit laudatio-ul.
Impresia făcută asupra scriitorului de capitala românească a fost puternică. „Bucureştiul seamănă cu Istanbulul“, a spus el mai târziu, recunoscând că se simte în capitala României ca acasă.
Departe de rigiditatea şi sobrietatea pe care o aşteptam de la un laureat Nobel, Orhan Pamuk s-a dovedit un om modest, ataşant, care îşi întrerupea discursul cu dese hohote de râs sănătos. Percepţia celor prezenţi atât la ceremonia de la Universitate, cât şi la întâlnirile cu cititori şi jurnalişti care au urmat a fost cea a unui om cald, deschis spre dialog, ferit de „hachiţele“ de care suferă deseori cei ajunşi pe culmile gloriei şi ale succesului.
„Frumuseţea cărţii este pe primul loc“
Spre surpriza celor care s-au obiş- nuit să-l considere un autor ancorat în politic şi în probleme de natură etică sau morală, cum ar fi lupta pentru respectarea drepturilor omului - motiv pentru care, în opinia lor, ar fi primit şi Premiul Nobel -, Orhan Pamuk a întors pe dos această viziune simplistă. Scriitorul a afirmat cu străşnicie primatul valorilor estetice, cel puţin în ce priveşte cărţile sale: „Ceea ce nu voi sacrifica niciodată este frumuseţea cărţilor pe care le scriu. Dimensiunea estetică este pe primul loc, cea morală pe locul doi. Toate comandamentele morale vin după frumuseţea cărţii“. Viziunea estetizantă exprimată de Pamuk îl arată ca fiind un scriitor „pur sânge“, cu miza principală pe literatură, departe de activistul politic cu care a mai fost confundat.
Scriitorul a obosit să mai analizeze interpretările cu totul diferite primite de cărţile lui în diverse părţi ale lumii - este un lucru pe care autorul nu-l poate controla -, aşa că el consideră: „Treaba mea este doar să scriu cărţi bune“. În orice caz, „natura artei romanului este contrară propagandei“, iar comenzile politice au distrus generaţia anterioară de scriitori turci. Deşi romanele lui folosesc multe simboluri, ele nu sunt cărţi simbolice, nu trebuie citite într-o astfel de grilă.
"Ceea ce nu voi sacrifica niciodată este frumuseţea cărţilor pe care le scriu. Toate comandamentele morale vin după frumuseţea cărţii.", Orhan Pamuk, scriitor
ONORURI ACADEMICE
„Scriu pentru un cititor ideal“
Orhan Pamuk consideră că autorii nu mai scriu pentru majorităţile naţionale, care nu-i mai citesc, ci pentru grupuri minoritare, de oriunde din lume, care sunt cei care acceptă să-i citească. Cu alte cuvinte, prozatorii scriu „pentru un cititor ideal“, care este reinventat în permanenţă.
Astăzi, la ora 12.00, la sediul Institutului de Cercetări Politice al Universităţii (str. Spiru Haret 8), Norman Manea primeşte, la rândul său, titlul de doctor honoris causa al Universităţii Bucureşti, iar la ora 17.00, la Facultatea de Litere, susţine conferinţa „Limba nomadă“. Astăzi, de la ora 19.30, la Clubul Ţăranului, începe un „afterparty“ cu Orhan Pamuk şi invitaţii săi. Intrarea la toate evenimentele este liberă.
Mâine-dimineaţă, la ora 9.30, Sala de Consiliu a Facultăţii de Litere este gazda mesei rotunde cu tema „Estetica şi etica scrisului“. Vor participa Norman Manea, Orhan Pamuk, Antonio Tabucchi şi Sashi Tharoor. Tot mâine scriitorul va fi primit în redacţia „Evenimentului zilei“, de unde va pleca spre aeroport.