Spre deosebire de anul civil, care începe la 1 ianuarie, anul bisericesc începe la 1 septembrie, pentru că, după tradiţia moştenită din Legea Veche, în această zi a început creaţia lumii şi, tot în această zi, Şi-ar fi început Mântuitorul activitatea Sa publică
Ultima sărbătoare mare din acest an - cu cruce roşie în calenadar, cum se spune în popor - este Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul pe 29 august. Nu, nu este vorba de nicio greşeală: se termină un an bisericesc şi începe altul. Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, calendarul este "sistemul de împărţire a timpului în ani, luni şi zile, bazat pe fenomene periodice ale naturii". Aceeaşi definiţie este dată şi de cele mai noi dicţionare de astronomie, astfel că, privit la modul general, calendarul face parte din categoria instrumentelor pe care omenirea le-a creat de-a lungul timpului pentru a măsura curgerea vremii. Din punct de vedere teologic, calendarul reprezintă "instrumentul de marcare a împărţirilor naturale şi a curgerii timpului, având drept puncte de reper diferilele evenimente din istoria Bisericii". Această definiţie stabileşte în mod clar poziţia şi rolul pe care calendarul îl are în viaţa religioasă, fiind de reţinut faptul că acesta nu este decât unul dintre mijloacele prin care Biserica şi-a fixat de-a lungul timpului activitatea cultică şi sacramentală. Începutul Anului Nou bisericesc a fost instituit de către Sfinţii Părinţi la Sinodul I de la Niceea, când s-a rânduit să se sărbătorească data de 1 septembrie ca un început al mântuirii creştinilor, în amintirea intrării lui Hristos în mijlocul adunării evreilor vestind tuturor "anul bineplăcut Domnului". În septembrie începea anul civil la evrei Anul Nou bisericesc începe la 1 septembrie. El nu este legat nici de ciclul solar, nici de cel lunar, ci de ciclul liturgic al anului. Toate cântările liturgice sunt astfel organizate încât se repetă an de an. "Viaţa omului se scurge în timp, între cele două termene sau hotare fatale ale ei: nasterea si moartea. ... În marile sărbători ale Mântuitorului (Crăciun, Pasti etc.) devenim un fel de mar¬tori oculari ai evenimentelor come¬mo¬rate, devenim contemporani cu ele", spunea marele professor şi liturgist pr. prof. Ene Branişte. Spre deosebire de calendarul civil, care începe la 1 ianuarie, Anul Bisericesc începe la 1 septembrie, pentru că, după tradiţia moştenită din Legea Veche, în acestă zi - care era şi începutul anului civil la evrei - s-a început şi creaţia lumii şi tot în această zi şi-ar fi început Mântuitorul activitatea Sa publică, atunci când a citit în sinagogă cuvintele proorocului Isaia. Triodul, Penticostarul şi Octoihul Anul Bisericesc ortodox are un ciclu fix de date care comemorează sfinţii pomeniţi în fiecare zi, începând de la 1 septembrie şi până la sfârşitul lunii august a anului următor, şi un ciclu mobil, concentrat în jurul datei fluctuante Paştilor. Aceasta ultima parte este împărţită în: perioada Triodului (calendarul pascal propriu- zis, care cuprinde 10 săptămâni dinaintea Paştilor), perioada Penticostarului (calendarul pascal propriu-zis, care cuprinde 8 săptămâni, de la Înviere până la Pogorarea Sfântului Duh) şi perioada Octoihului, din restul anului, care variază între 40 şi 26 de săptămâni, în funcţie de fluctuaţia datei pascale. Toate aceste perioade nu încep şi nu se sfârşesc la date calendaristice fixe, ci variază de la an la an, în funcţie de data Paştelor. Ciclul mântuirii Sărbătoarea începutului Anului Bisericesc este un fel de revelion duhovnicesc. Anul liturgic marchează etape duhovniceşti ale creşterii în Dumnezeu, deci scopul lui este formarea şi creşterea lui Iisus Hristos în oameni. Decalajul de patru luni între începutul Anului Bisericesc şi Anul Nou are o explicaţie simbolică şi administrativă: toamna este anotimpul socotelilor lumeşti şi duhovniceşti. La fiecare început de An Bisericesc, creştinii fac ca o recapitulare a raiului: începe un nou "ciclu al mântuirii". Explicaţia administrativă arată că, în biserică, după încheierea verii, are loc întrunirea sinodului local - în cadrul căruia se face un bilanţ şi, firesc, se stabilesc perspectivele pentru anul următor.