Clădirile cu risc seismic, „proptite” în 5 milioane de euro

Clădirile cu risc seismic, „proptite” în 5 milioane de euro

În ultimii 20 de ani, s-au consolidat doar 79 de imobile dintr-un număr de câteva sute, iar Ministerul Dezvoltării alocă o sumă infimă pentru repararea blocurilor

Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, se bate cu pumnii în piept când vine vorba despre blocurile ștampilate cu bulina roșie. Edilul susţine că, întărirea clădirilor cu risc seismic din București reprezintă una dintre priorităţile actualei administraţii și că va lua toate măsurile necesare pentru accelerarea ritmului de consolidare, dar și în ceea ce privește măsurile pentru situaţiile de urgenţă.

Potrivit Gabrielei Firea, în ultimii 20 de ani s-au consolidat doar 79 de imobile, dintre care 20 cu surse de la bugetul local, restul din surse proprii ale proprietarilor. Municipalitatea a decis înfiinţarea unei entităţi noi, formată din specialiști în domeniu, care să ofere soluţii reale la această problemă.

S-a decis astfel înfiinţarea unei societăţi comerciale pe acţiuni având ca obiect principal de activitate consolidarea clădirilor cu risc seismic la nivelul Capitalei. Cu toate acestea, ministrul Dezvoltării, Sevil Shhaideh, a declarat pentru Evenimentul zilei, că propunerea bugetară pentru anul 2017, în vederea finanțării acțiunilor privind reducerea riscului la clădirile de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public, este de 25 milioane lei.

Proprietarii nu vor să plece din case

Vicepremierul a mai spus că problema majoră în privinţa reabilitării clădirilor cu bulină roșie o constituie refuzul proprietarilor de a ieși din imobil pe perioada consolidării, fapt pentru care lucrările sunt îngreunate foarte mult. Totodată, municipalitatea pune la dispoziţia bucureștenilor care doresc săși reconsolideze locuinţele, două blocuri cu 128 de apartamente, în centrul Capitalei, în Piaţa Naţiunilor Unite.

Bilanţ îngrozitor: 1.424 de bucureșteni morţi

Potrivit informaţiilor de la Primăria Generală, acestea sunt locuinţe de necesitate, din care sunt ocupate doar 41 de apartamente. Potrivit unei analize a Băncii Mondiale (2004), dar și a rapoartelor de cercetare ale oamenilor de știință români și străini, în București se estimează cel mai ridicat risc seismic dintre toate capitalele din Europa și este unul din cele mai vulnerabile 10 orașe din lume. În urmă cu numai câteva zile s-au împlinit 40 de ani de la marele cutremur din 1977, a celui mai violent fenomen natural care a lovit România. Bilanţul a fost îngrozitor: 1.578 de oameni au murit, striviţi sau asfixiaţi sub dărâmături, dintre care 1.424 în București. Alte câteva zeci de mii de oameni au rămas fără case.

347 de blocuri - în pragul prăbușirii

În prezent, lista imobilelor expertizate tehnic existente în București cuprinde un număr de 174 clădiri care sunt încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public, și 173 de clădiri care sunt încadrate în clasa I de risc seismic, fără pericol public. Acestea sunt datele postate pe site- ul Primăriei Capitalei. Până în acest moment au fost consolidate 79 clădiri, dintre care 20 cu surse de la bugetul local. Pentru 62 clădiri din cele 174 au fost depuse documentele legale de către asociaţiile de proprietari, însa doar pentru 8 imobile sunt încheiate contracte de execuţie a lucrărilor, în condiţiile legii, și numai la două dintre acestea sunt deschise șantiere. Alte clădiri expertizate: 330 clădiri risc seismic II, 95 în risc seismic III și șase clădiri încadrate în risc seismic IV.

Ne puteți urmări și pe Google News