Masculul are un sac sub gură de culoare galben-portocaliu, iar femela de culoare albastru-deschis. De fiecare parte a corpului are 5-6 coaste prelungite, care poarta o membrană ca un fel de parașută semicirculară, strânsă lângă corp când soparla e în repaus și întinsă când șopârla face sarituri. Partea inferioară a membranei de zbor este albastru-cobalt la mascul și galbenă-verzuie la femela. Restul corpului la ambele sexe are un colorit asemanător scoarței copacilor, arămiu, cafeniu sau maro-deschis.

Parașuta nu are legatura cu picioarele, ea serveste pentru a pluti intre trunchiurile copacilor si a evita pradatorii, cum sunt serpii si pasarile. Cand vrea sa sara, isi impinge coastele in afara, isi deschide larg pliurile de piele, decoleaza si apoi cand aterizeaza isi inchide pliurile inapoi.

Are capacitatea de a face sarituri pe distante de 10-20 m si de a ocoli obstacolele in timpul zborului, prin miscarea cozii si a pliurilor.

Fiind o reptila arboricola, ea nu coboara pe pamant decat daca este silită. In jungla pot fi observate foarte greu, doar atunci cand coloritul viu al sacului gular al masculului iese in evidenta, altfel ele sunt camuflate perfect.

Obisnuiesc sa vâneze în special furnici arboricole si mai rar insecte. Exemplarele adulte ajung la lungimea de 15-20 cm.

In perioada de imperechere, masculul isi intinde in fata femelei membrana de zbor viu colorata si incepe sa se invarta in jurul ei. Multe dintre soparle folosesc aceasta miscare atat pentru imperechere dar si pentru aparare. Reproducerea este ovipara, femela paraseste siguranta arborilor pentru a depune cele 8-12 oua pe sol, in nisip sau pamant. Dupa eclozare puii au lungimea corpului de 2,5 cm si lungimea cozii de 4 cm.

Soparla zburatoare face parte din ordinul Squamata si familia Agamidae. Desi sunt in numar mare, nu sunt periculoare pentru animalele vertebrate mai mari sau pentru om. Aceasta specie nu este pe cale de disparitie.