40% dintre românii care ajung în spitale cu ciroză au boala din cauza abuzului de alcool, mulţi provenind din zone viticole.
Aproape jumătate dintre românii care suferă de ciroză hepatică au această afecţiune din cauza consumului de alcool, susţin medicii care îi tratează. Datele reflectă o situaţie care nu este prezentată în niciun studiu, dar cu care medicii s-au obişnuit din practică: românii sunt mari băutori care se tratează atunci când este mult prea târziu.
Media de vârstă a celor care îşi recunosc dependenţa de alcool în faţa unui medic este de 50-55 de ani. Asta în condiţiile în care cei mai mari băutori sunt bărbaţii de până în 40 de ani şi femeile foarte tinere, între 15 şi 25 de ani. La nivel mondial, statisticile arată că între cinci şi zece la sută din populaţia unei ţări este dependentă de alcool.
Vicioşii nu au unde să se trateze
„60% dintre cirozele hepatice sunt cauzate de viruşi, iar restul de 40% de alcool. În cel de-al doilea caz, cei mai mulţi pacienţi provin din zone viticole şi din cele unde se găsesc mulţi pruni“, afirmă profesorul Carol Stanciu, preşedintele Asociaţiei Române de Gastroenterologie. În unele cazuri, dependenţa de alcool începe chiar din copilărie.
De ruşinea vecinilor, din orgoliu sau nepăsare, majoritatea românilor dependenţi de alcool aleg să nu se ducă la medic. Cei care se duc, însă, au puţine opţiuni. Teoretic, se pot adresa oricărui spital de psihiatrie. Aici, însă, psihiatrii se mai ocupă de alte zeci de afecţiuni. Specialiştii susţin că pentru tratarea viciului este nevoie de clinici speciale, unde persoanele dependente de alcool pot interacţiona cu pacienţi aflaţi în aceeaşi situaţie.
Doar câteva centre de acest fel există în toată ţară. Le poţi număra pe degete, iar susţinerea financiară pe care o au este mică. „Alcoolul nu este o temă cu care sponsorii să-şi asocieze imaginea. În România nu există un centru de tratament al dependenţei sau abuzului de alcool susţinut de stat“, comentează psihiatrul Eugen Hriscu, de la Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT).
Sevrajul de alcool omoară
Lipsa de alternative şi frica de spitalele de psihiatrie îi determină pe mulţi care încearcă să se lase de băutură să o facă pe cont propriu, situaţie în care şansele de reuşită sunt mici.
„O persoană care doreşte să renunţe la alcool trebuie să fie ajutată să renunţe şi la dependenţa psihologică pe care o are, nu doar la cea fizică. A fi dependent este un stil de viaţă, şi atunci acest stil de viaţă trebuie înlocuit cu un altul“, subliniază Radu Mihailescu, directorul medical al Spitalului de Psihiatrie „Alexandru Obregia“, din Capitală. În plus, sevrajul determinat de renunţarea la alcool poate fi mai periculos decât cel indus de droguri.
„Intervine un sindrom de deshidratare. Există un dezechilibru metabolic important. Dacă acesta apare la o persoană cu un ficat sau cu un pancreas compromis şi un corp foarte solicitat, atunci riscă să moară. De aceea renunţarea la alcool ar trebui să se facă numai sub supraveghere“, mai spune psihiatrul Radu Mihailescu.
OFERTĂ
Unde puteţi cere ajutor
> Centrul AlcoHelp, Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia“, Bucureşti, 021.334.84.06;
> Proiectul „Sf. Dimitrie Basarabov“ de Informare şi Tratament al Alcoolismului Cluj- Napoca, 0264.421.038;
> Aşezământul „Nazaret - Şura Mare“ din Sibiu, pentru bărbaţi, 0269.577.316;
> Insula Speranţei Şelimbăr, Sibiu, centru de tratament pentru femei dependente de alcool şi droguri, 0269.560.960;
> Centrul „Sfântul Nicolae“, Fundaţia „Solidaritatea şi Speranţa“, Iaşi, 0232.220.548.
Trataţi din timp, alcoolicii se vindecă mai uşor
Specialiştii militează pentru considerarea alcoolismului drept o boală şi pentru tratarea ei din timp. „Aceşti oameni nu se pot controla, creierul lor a pierdut capacitatea de a controla cantitatea de alcool ingerată“, explică psihiatrul Eugen Hriscu. Cu cât este luată „din faşă“, cu atât tratamentul medicamentos şi psihiatric durează mai puţin, iar urmele lăsate de alcool în organism sunt mai reduse.
Pe de altă parte, mai mult de jumătate dintre alcoolici se încăpăţânează să nege că au probleme. Mulţi dintre ei reuşesc să se abţină uneori şi consideră că este suficient pentru a nu fi consideraţi alcoolici. „Un alcoolic dependent psihologic şi fizic poate funcţiona profesional fără să aibă manifestările deranjante ale unui om beat“, spune doctorul Radu Mihailescu. O persoană este considerată dependentă de alcool dacă obişnuieşte să bea zilnic, creşte dozele şi începe să bea la ore din ce în ce mai mici.
Pe site-ul alcohelp.ro, orice persoană îşi poate face o evaluare şi poate afla mai multe despre tratamentul dependenţei de alcool. De asemenea, pe site-ul www.alcooliciianonimi.ro se pot găsi grupurile de alcoolici anonimi care funcţionează în ţară.
DEZBATERE EVZ
O sfoară trasă, un pas în faţă pe listă
Articolul „Explozie de ciroze“, în care arătam că numărul românilor diagnosticaţi cu ciroze s-a dublat în acest an, a deschis o dezbatere despre situaţia tragică în care se află mii de bolnavi. Două milioane de români sunt infectaţi, în acest moment, cu virusul B sau C din cauză că persoanele infectate cu hepatita B şi C în anii ’90 şi imediat după au proliferat boala. Cei care sunt diagnosticaţi şi au nevoie de tratament trec printr-un adevărat coşmar pentru obţinerea tratamentului cu interferon, care i-ar putea vindeca. „Ne-am îngrozi dacă i-am diagnostica pe toţi cei care sunt infectaţi“, comentează Sorin Petrea, directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş“, din Capitală.
Dezbaterea generată de EVZ a stârnit reacţii atât din partea cititorilor, cât şi a specialiştilor. Am fost sunaţi la redacţie de cititori infectaţi cu virusul C sau B care au vrut să-şi povestească experienţa.
Analize falsificate ca să primească tratament
Mulţi cititori ne-au vorbit despre sforile care se trag pentru a dobândi un loc pe lista de aşteptare pentru tratamentul cu interferon. O bolnavă din Vaslui ne-a povestit cum a obţinut tratamentul după ce medicul i-a falsificat analizele, pentru a îndeplini criteriile impuse de casa de asigurări. La Alba-Iulia, un bolnav spune că a intrat pe interferon după „intervenţii făcute de oamenii sus-puşi la casa de asigurări“.
„Ne rugăm să avem bani pentru mai mulţi bolnavi“
Autorităţile nu par foarte îngrijorate de această situaţie şi susţin că stăm mai bine decât ţări mai bogate. „Noi suntem pe primul loc în UE la tratament. În România se tratează pe an aproximativ 4.800 de bolnavi, în timp ce în Anglia - 600. Pe viitor, ne rugăm să avem bani să tratăm mai mulţi bolnavi“, spune preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea. Declaraţia vine în contradicţie cu părerea medicilor hepatologi, care susţin că autorităţ ile nu acordă destul interes problemei, iar ţara noastră rămâne în continuare cu una dintre cele mai mici rate a pacienţilor trataţi de hepatită.