Ieri, 29 decembrie, o știre a făcut valuri în toată presa. Directoarea celebrului Institut Ana Aslan, Anca Elena Ștefan, a fost condamnată pentru fraudarea unor fonduri europene. În spatele acestei știri stă, însă, o istorie amară a jefuirii aceste bijuterii medicale românești, lăsate moștenire de Ana Aslan.
Au politicienii noștri un stil de a pune în funcții cheie niște oameni care, în timp, se dovedesc că își rezolvă propriile interese, nicidecum pe ale comunității. De cele mai multe ori, există jurnaliști care semnalează neregulile încă de la început, dar când interesul e prea mare, cine să-i ia în seamă?! De exemplu, Evenimentul zilei a scris despre momentul organizării concursului pentru postul de manager al Institutului Aslan. A semnalat manevrele unei inspectoare de la Ministerul Sănătății „ca să iasă cine trebuie” (nu numai la „Ana Aslan” ci și la alte câteva spitale), dar lucrurile au mers înainte. Iar pe 30 decembrie 2017, în ajun de An Nou, ministrul de atunci Florian Bodog și-a așternut semnătura de validare pe actele întocmite de inspectoarea Sorana Lixandru-Dohotariu.
Nu știu dacă ministrul Bodog a stat la baza selectării noilor manageri, cum nu știu nici dacă este adevărat că Sorana Lixandru-Dohotariu era „omul lui Vlad Voiculescu, adus de el în minister în 2016”, așa cum susțin surse din instituție. Știu însă că secretara Comisiei pentru concursuri din Ministerul Sănătății și-a abandonat caninetul medical dintr-o comună dâmbovițeană, unde activa împreună cu soțul, tot medic de familie, și a fost angajată în minister ca inspector.
Știu, de asemenea, ce anchetă am publicat în 3 noiembrie 2017 în Evenimentul zilei, după ce câțiva candidați la concursul de manager de spital ne-au semnalat cum li s-au respins dosarele de către secretara Comisiei, fără a li se da niciun fel de explicații. Atunci a fost favorizată și Anca Elena Ștefan. Contracandidatei ei – medic patricant!!! – i-a fost refuzat dosarul pe motiv că este „incomplet și nu respectă prevederile Ordinului ministrului Sănătății nr. 1520/2016” (n.r. dat de Vlad Voiculescu). Niciodată nu a comunicat ce acte lipseau din „dosarul incomplet”. Prin urmare Anca Elena Ștefan a concurat singură și a ajuns managerul Institutului Ana Aslan.
E important să explic de ce am insistat pe faptul că defavorizata căreia i s-a respins dosarul era medic practicant. Pentru că Anca Ștefan nu era. Deși a absolvit Facultatea de Medicină la UMF Carol Davila din București, Anca Elena Ștefan a început o carieră în comunicare ca PR asistent, timp de 2 ani (pentru Expert Communication), iar un an și jumătate ca press officer la Labormed Pharma. Apoi a intrat în „Asociația REACT”, ONG-ul prin care a dezvoltat și proiectul ”Anotimpuri în borcan” pentru care a primit ieri condamnarea.
Anca Elena Ştefan, managerul Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie "Ana Aslan", a fost condamnată miercuri de Tribunalul Bucureşti la 9 luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele instituției.
Decizia nu este definitivă și, probabil, se va ajunge la Curtea de Apel. Până atunci dr. Anca Elena Ștefan rămâne în funcție. Nu a delapidat de la Institut ci din ONG-ul unde a activat înainte să câștige concursul pentru funcția de manager, în 2017.
A băgat bani europeni nu doar „în borcane” ci și în contul concubinului
Procurorii au arătat că, practic, prin acest proiect au fost înfiinţate magazine şi mici fabrici în mediul rural. În aceste unităţi au fost angajate persoane vulnerabile, care aveau probleme de integrare pe piaţa muncii.
În perioada martie – decembrie 2016, deşi a ştiut că are obligaţia să returneze către Autoritatea de Management banii necheltuiţi de către entităţile create în proiectul „Anotimpuri în borcan”, în total 430.052 lei, Anca Elena Ştefan ar fi schimbat destinaţia acestor sume de bani folosindu-le în alt scop. Cea mai mare parte, a constatat instanța, a fost transferată în conturile sale şi ale fostului său concubin. DNA precizează că prejudiciul a fost integral recuperat.
Nu putem încheia acest capitol fără să subliniem că acuzațiile procurorilor DNA nu au împiedicat-o pe secretara Comisiei de concursuri să o declare câștigătoare pe Anca Ștefan pentru postul de manager.
Institutul de Geriatrie, o țintă bănoasă
Blestemul abătut asupra Institutului Ana Aslan de a fi jefuit sistematic în ultimii 30 de ani are o istorie urâtă în spate. Aproape în toate guvernările cineva a avut interes să pună mâna pe averea patrimonială rămasă după moartea excepționalului medic Ana Aslan. De la medicamente, formule de creme, la terenul și clădirile de la Otopeni ale Institutului.
Cu mulți ani în urmă, presa scria că valoarea bunurilor așezământului de pe DN1 a fost estimată de autoritățile române la 12,2 miliarde de lei, în timp ce Banca Mondială a estimat-o la 24,5 milioane de dolari.
La o a doua încercare, într-un raport trimis Bancii Mondiale în 2002, Ministerul Sănătății a evaluat o treime din complexul din Otopeni la 2,9 milioane de dolari. Banca Mondială a considerat cifra sub valoarea obiectivului.
În realitate, valoarea activelor întregului Institut de Geriatrie depășea în anii 2000 suma de 100 de milioane de dolari. Astăzi, valoarea a crescut conform pieței imobiliare.
Din fericire, niciun ministru al Sănătății sau altă autoritate n-au reușit să vândă „perla coroanei”, așa cum s-a întâmplat cu marca de creme Gerovital, lansată de Ana Aslan în toată lumea. Au distrus-o pe bucățele.
Planul lui Vlad Voiculescu, dezvăluit de următorul ministru, Bodog
Jurnalistul Sorin Roșca Stănescu l-a dezvăluit pe ultimul ministru care ar fi poftit să transforme Institutul într-o afacere. Tot în Evenimentul zilei a făcut-o. Ministrul vizat era Vlad Voiculescu, cel care o adusese în minister pe inspectoarea care schimbă managerii de spitale (prin concurs, desigur!) și care a pus-o în fruntea Institutului pe oengista Anca Ștefan. Posibil o coincidență... Posibil, însă, ca Sorin Roșca Stănescu să aibă dreptate, iar în timp să mai avem o confirmare.
„Ceea ce părea incredibil a fost confirmat de ministrul Florian Bodog. Când acesta și-a preluat mandatul la portofoliul Sănătății, a găsit pe birou lista cu cele 100 de unități spitalicești din țară pe care Vlad Voiculescu intenționa să le dezafecteze. Figurase pe această listă la poziția 50 Institutul de Geriatrie Ana Aslan. În ultimele zile, încercând să precipite lucrurile, Vlad Voiculescu mutase Institulul Ana Aslan pe poziția a doua. (...) Sub pretextul că devenise impropriu, că nu se mai califica pentru practicarea unei medicine moderne, institutul urma să fie închis. În locul său, utilizând suprafața de 33 de hectare, parțial împădurită, și potențialul termal, Vlad Voiculescu proiectase altceva. O nouă unitate spitalicească, ca să nu bată prea tare la ochi și, în spatele acestui paravan, o extindere de tip imobiliar”, a scris jurnalistul Sorin Roșca Stănescu într-un editorial publicat în Evenimentul Zilei despre planul de acaparare al Institutului Ana Aslan.
Să nu vă mire acest „mod de operare”. În ultimii ani se practică tot mai des metoda „parteneriat public-privat”, în care ONG-uri cu suport puternic politic și media reușesc să devină proprietare pe o parte din avuția statului. Stat reprezentat de politicieni care motivează că nu sunt bani de investiții și ne explică cât de bune sunt aceste asocieri cu privații. Și pot fi! Dar nu spun niciodată de ce numai cu anumiți privați și de ce numai acolo unde pot înflori afaceri bănoase pe lângă.