Doar cei care au un salariu de 1.700 de euro îşi vor permite o pensie de 1.000 de euro.
În goana lor după cât mai mulţi bani, pe care apoi îi cheltuiesc cu uşurinţă, tinerii uită că, atunci când vor ajunge de seama bunicilor, vor fi nevoiţi să trăiască doar dintr-o pensie derizorie.
Cotizaţiile mult prea mici la asigurările sociale de stat şi private din momentul de faţă le vor asigura doar câteva sute de euro celor care se vor retrage din activitate peste 30-35 de ani. Ce ar trebui să facă?
Singura posibilitate pentru o bătrâneţe liniştită din punct de vedere al banilor este cotizarea, încă de pe acum, pentru o pensie suplimentară. Oficialii din sistemele pensiilor private estimează că, pentru o contribuţie lunară de o sută de euro, salariaţii vor primi de patru ori mai mult, la pensionare. Cei care vor să aibă o pensie de peste 1.000 de euro trebuie să-şi găsească un job plătit cu 1.700 de euro brut.
Privaţii sunt optimişti, dar cu rezerve
Specialiştii din domeniu nu pot estima însă ce valoare vor avea 1.000 de euro peste 30 sau 35 de ani. „Mediul de investiţii este foarte greu predictibil. În plus, nu putem şti care va fi evoluţia salariilor, a inflaţiei şi a altor etaloane economice. Dar, dacă se menţine trendul pozitiv al economiei, pot aprecia că, la o sută de euro investiţi lunar, de acum, în fondurile de pensii de stat şi private, beneficiarul va primi de patru ori mai mult la pensionare. Practic, pentru o pensie lunară de 1.000 de euro pe care o vor primi peste 30 şi ceva de ani, salariaţii trebuie încă de pe acum să cotizeze cu 250 de euro, lunar“, a apreciat directorul diviziei de pensii a Allianz Ţiriac, Crinu Andănuţ. Pensia de stat, „cenuşăreasa“ veniturilor Andănuţ are totuşi mari rezerve în ceea ce priveşte dorinţa tinerilor de a se asigura material pentru bătrâneţe: „Românii n-au avut ocazia să fie investitori ! Or, toate sistemele de pensii sunt unele investiţionale. De aceea, în ţările în care există de zeci de ani economie de piaţă, cetăţenii preferă să se asigure singuri, pe lângă ceea ce vor primi de la stat. Dar fac asta numai după ce se informează foarte bine despre siguranţa investiţiei“.
Indemnizaţia primită de viitorii pensionari de la stat va rămâne şi peste zeci de ani mult prea mică, deşi o parte din cotizaţii migrează deja spre pilonul II, cel al pensiilor obligatorii administrate privat.
„Valoarea unui punct de pensie de stat va fi de 45% din salariul mediu pe economie, indiferent de cât va fi salariul, peste 30-35 de ani!“, precizează preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi alte Asigurări Sociale, Mariana Câmpeanu (CNPAS). Ea consideră că trebuie neapărat completată şi cu cele oferite de sistemele de pensii private. Vrând-nevrând, ne bazăm pe fondurile private
„Sistemul public (pilonul I) va acoperi doar 40% din pensie - 34% din ultimul salariu. De aceea, diferenţa de 60% ar trebui acoperită de pilonii II şi III ai pensiilor private“, a sugerat şi directorul general al ING Fond de Pensii, Radu Vasilescu.
El a mai precizat că un participant în sistem, cu un salariu lunar actual de 439 de euro - salariul mediu brut din România în martie 2008, cu o creştere salarială anuală de 5%, va obţine, după 35 de ani de contribuţie pe pilonul II, o pensie lunară de 197,68 euro. Iar pe pilonul III, cu o contribuţie de 33,78 euro pe lună - o pensie lunară de 133,25 euro. „Luând în calcul şi o pensie în sistemul public de 400 de euro, angajatul va obţine în anul 2043 (după cei 35 de ani de contribuţie) o pensie de peste 700 euro pe lună“, a estimat Vasilescu.
"Sistemul public (pilonul I) va acoperi doar 40% din pensie - 34% din ultimul salariu. De aceea, diferenţa de 60% ar trebui acoperită de pilonii II şi III ai pensiilor private." - Radu Vasilescu, director general al ING Fond de Pensii
Românii nu ştiu să economisească
Numai că este foarte greu de spus dacă viitoarea pensie de 700 de euro va asigura un trai decent pentru un pensionar. „Nimeni nu poate prevedea evoluţia preţurilor şi a inflaţiei peste 35 de ani. De aceea, tinerii trebuie să
Potrivit datelor de la CNPAS, în acest moment, la pilonul II sunt înscrişi peste 4,1 milioane contribuabili. În cazul pilonului III, specialiştii în pensii private estimează că, în următorii patru ani, 500.000 de români vor fi înscrişi la o pensie facultativă.
"În România angajaţii nu au încă o cultură a economisirii banilor, aşa cum se întâmplă în Cehia sau Polonia, de exemplu!" - Mariana Câmpeanu, preşedintele Casei Naţionale de Pensii INVESTIŢIE Contribuţia pentru o pensie facultativă nu înseamnă bani cheltuiţi degeaba, ci asigurarea unui venit decent peste ani O „LOTERIE“ FĂRĂ PERDANŢI Cine riscă poate câştiga mai mult ca vârstnic
Prin definiţie, pilonul III, cel al pensiilor facultative, nu este obligatoriu, dar este absolut necesar. „Peste 30-35 de ani, pilonul I (pensia de stat) şi pilonul II (pensia privată obligatorie) nu vor putea asigura, cumulat, mai mult de 50%-55% din ultimul salariu avut de un asigurat“, precizează preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea. Investiţiile bune nasc profit În ceea ce priveşte modul de a alege fondul de pensii private cel mai potrivit, preşedintele CSSPP are câteva sfaturi. „Dacă un angajat doreşte un venit mai mare pentru când se pensionează, poate apela la un fond de pensii private cu grad ridicat de risc. În schimb, dacă doreşte o pensie facultativă mai mică şi de o valoare mai sigură, poate alege un fond cu risc scăzut“, explică Oancea. În general, fondurile cu risc ridicat sunt cele care investesc în acţiuni la Bursă. Cele cu risc scăzut investesc mai ales în titluri de stat. „În cazul investiţiilor pe termen lung, aşa cum este în cazul fondurilor de pensii private, s-a constatat că investiţiile în acţiuni dau rezultate mai bune decât cele în titluri de stat“, a mai remarcat preşedintele CSSPP.
Riscurile sunt minime
Cât despre sintagmele „risc ridicat“ şi „risc scăzut“, Oancea dă asigurări că nu trebuie considerate fataliste: „Riscul ridicat presupune ca pensia suplimentară să fie mai mică doar cu câteva procente decât cea scontată. În niciun caz nu se pune problema unei scăderi drastice a venitului şi - cu atât mai puţin! - a pierderii lui. Mecanismele de control al investiţiilor pe care le fac fondurile de pensii ne permit să intervenim în timp real, în cazul în care se profilează până şi cele mai mici probleme financiare“. ESTIMĂRI Salariile rămân prea mici şi în anii următori Numai un angajat care are în momentul de faţă un salariu brut de aproape 1.700 de euro (1.176 de euro net) poate spera ca peste 35 de ani să se aleagă cu o pensie de 1.000 de euro, potrivit contribuţiilor pe care le va plăti la fondurile de pensii. Aşa că, pentru marea masă a salariaţilor, această sumă pentru pensie va rămâne încă mulţi ani un vis frumos, dacă nu vor contribui suplimentar. Din estimările Comisiei Naţionale de Prognoză, salariul mediu brut din România va ajunge în 2020 abia la 1.133 de euro.