La vremea respectivă, prefectul judeţului, Cătălin Boboc, ne-a declarat că nu există nici un secret, care să fi dus la această performanţă. La Brăila nu se descoperise leacul pentru noul coronavirus. Se descoperise însă ordinea. Respectarea strictă a regulilor. Respectare care a dus la acest rezultat: Brăila, oraşul fără nici un mort de Covid – 19.

Având un număr mic de cazuri de internaţi cu coronavirus, autorităţile brăilene au făcut eforturi ca să termine şi să deschidă un corp nou de spital, unde să fie trataţi ceilalţi pacienţi din municipiu, care au alte afecţiuni decât Covid-19.

Numai că minunea de la Brăila nu a ţinut decât pe perioada stării de urgenţă. Imediat după prima etapă de relaxare, Brăila, din oraşul fără nici un mort de coronavirus şi cu numărul cel mai mic de infestaţi, a devenit un punct roşu pe harta pandemiei din România.

Numărul cazurilor de infectare a crescut exponenţial şi în doar câteva zile, Spitalul de Urgenţă s-a umplut cu infectaţi. La ora asta, capacitatea sa este depăşită de solicitările bolnavilor.

De ce această răsturnare gravă? Evident că toată lumea s-a întrebat. Mai întâi s-a dat vina pe un grup de muncitori pakistanezi, aduşi de o firmă din Galaţi, pentru a ridica o construcţie la Brăila. Adică, virusul era „din import”. Mai ales că dintre muncitori, cei mai mulţi erau infectaţi cu coronavirus.

Pakistanezii locuiau la marginea oraşului, într-un campus. Mai corect, în câteva cămine. Ar fi fost destul de simplu ca acest focar să fie izolat şi astfel răspândirea virusului, limitată. Numai că ancheta epidemiologică a ajuns la o concluzie îngrijorătoare. Pakistanezii veniţi în oraş, nu prea părăseau campusul. Singurul loc unde mergeau din când în când era în localitatea apropiată, Zagna-Vădeni, de unde îşi mai făceau mici cmpărături. Ancheta a stabilit însă că la Vădeni, nu există niciun caz de localnic infectat.

Concluzia: nu pakistanezii erau vinovaţii. Virusul se transmitea comunitar.

Cătălin Boboc, prefectul judeţului, ne explică în exclusivitate: „Atâta vreme cât a fost starea de necesitate şi răspunderea a fost numai a noastră, a autorităţilor, la Brăila am reuşit să ţinem situaţia sub control. O dată cu măsurile de relaxare, răspunderea a trecut mai mult  în seama cetăţenilor. Unii dintre ei, din păcate, nu au înţeles că regulile, chiar dacă nu mai sunt impuse şi nerespectarea lor sancţionată drastic, trebuie totuşi respectate. Şi dacă au mai şi fost alimentaţi cu tot felul de teorii conspiraţioniste de către politiceni populişti, desigur că tentaţia de a nu respecta regulile a fost şi mai mare. Fără colaborarea cetăţenilor, noi, autorităţile, nu vom avea nicun fel de succes. Dar nici nu putem să-i ţinem pe oameni în case la infinit. De aceea trebuie să colaborăm. Nu putem spune că virusul nu există. Avem bolnavi internaţi, unii în stare gravă. Acum vrem inclusiv să amenajăm o sală de sport ca spital de suport, pentru că spitalul nu mai are capacitate să-i primească.  Dar, repet! Secretul reuşitei este acela ca oamenii să înţeleagă că relaxarea nu înseamnă nerespectarea unor reguli simple, la-ndemâna oricui”.

De unde a venit însă datul vinii pe pakistanezi?

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE