Cinci români visează să fie politicieni în Italia

Cinci dintre românii care trăiesc în Italia vor candida la alegerile din 13-14 aprilie. Miza: un post de consilier local în Peninsulă. EXCLUSIV ONLINE.

Dumitru Ilinca, în vârstă de 38 ani, a intrat în forţă pe scena publică din Padova, anul trecut, în februarie. S-a înscris în formaţiunea „Nuovi Italiani - Partito Immigrati“, ajungând rapid coordonator al partidului pe regiunea Veneto.

Gabriel Rusu a fost consilier adjunct la Primăria Romei. El face parte dintre cei 60 de candidaţi ai „Listei civice pentru Rutelli“, care îl susţine, pentru funcţia de primar, pe Francesco Rutelli, actualul ministru al culturii. Acesta este considerat favorit pentru a-l înlocui din funcţie pe Walter Veltroni.

Georgel Matei, preşedintele asociaţiei „Tricolorul“, din Tivoli, va candida la următoarele alegeri administrative pe listele coaliţiei de stânga, pentru un post de consilier comunal.

Florica Lupăşteanu candidează pe lista Partidului Democrat pentru un post de consilier în cadrul Consiliului local Ivrea.

Daniel Bostaca, preşedintele Asociaţiei România din Roma, candidează pentru un post de consilier local la San Cesareo. El are 39 ani, este originar din Braşov şi se află în Italia din 1999.

Gabriel Rusu

Gabriel Rusu a fost consilier adjunct la primăria Romei, ales în 2004 pe baza unei hotărâri a Consiliului local care a inventat figura de "consilier străin adjunct". Un consilier care nu avea drept de vot, care avea dreptul doar să participe şi să ia cuvântul în Consiliu. Fără drept de vot, nu contezi în politică. De data aceasta, Gabriel Rusu vrea drept de vot în Consiliul local al Romei şi candidează pentru un post de consilier adevărat.

Gabriel Rusu face parte din cei 60 de candidaţi ai "Listei civice pentru Rutelli", care îl susţine pe Franceso Rutelli, actualul ministru al culturii pentru funcţia de primar, care are cele mai mari şanse de a-l înlocui pe Veltroni. Gabriel Rusu este aşadar într-o tabără a învingătorilor. Dacă va ieşi consilier, depinde de câte persoane îl vor vota. Potrivit lui Gabriel Rusu, "Lista Civică pentru Rutelli reprezintă expresia unei pluralităţi de realităţi sociale, culturale ă economice care compun ţesutul societăţii civile italiene. Zilele trecute alianţa care susţine candidatura lui Francesco Rutelli la funcţia de Primar al Romei s-a reunit la Hotelul Ambasador de pe via Veneto pentru prima conferinţă programatică. Au intervenit mai mult de 400 de persoane, aspiranţ icandidaţi, vechi şi noi susţinători, în timp ce adeziunile continuă să crească". La conferinţă a intervenit şi Gabriel Rusu unde a prezentat câteva aspecte din programul său electoral.

Gabriel Rusu, de ce s-au înscris atât de puţini români pe liste? Nu a fost o informare adecvată în legătură cu înscrierea pe liste. În primul rând este vina administraţiei locale, a instituţiilor italiene. Au facut puţină publicitate în legătură cu această oportunitate. Apoi este şi o responsabilitate a asociaţiilor si reprezentanţilor românilor din Peninsulă să-i informeze asupra dreptului de vot. Personal am fost prin locuri publice frecventate de români, chiar si prin biserici, pentru a-i îndemna pe conaţionalii noştri să se înscrie şi să participe la vot. Multi dintre ei s-au arătat interesaţi. Dar sunt şi români care pur şi simplu nu vor să participe.

Pe de altă parte, există un singur birou electoral la Roma unde românii se pot înscrie. Din păcate! Ar fi trebuit create mai multe facilităţi pentru exercitarea dreptului la vot al cetăţenilor comunitari. Mai ales că biroul este situat într-o zonă periferică (Eur) mai greu accesibilă. Mulţi români nu au timp să ajungă la biroul electoral. Nu în ultimul rând, ne-am trezit cu toţii într-o situaţie greu de prevăzut: anticipitarea momentului alegerilor. Nimeni nu se aştepta să cadă guvernul, deci să aibă loc noi alegeri administrative aşa de repede, având astfel puţin timp la dispoziţie pentru înscrieri. Comunitatea de români a fost luată prin surprindere, neavând nici logistica şi nici fondurile necesare unei bune campanii de informare.

"Votând, românii pot avea o voce în Italia" Ce s-ar mai putea face pentru ca românii să iasă din "capcana" în care au căzut, cu sau fără voia lor? Românii trebuie să profite totuşi de oportunitatea de a vota. Îi îndemn să solicite înscrierea pe liste, pentru că exista această posibilitate, chiar dacă a expirat termenul pe 4 martie. Se pot adresa biroului electoral din Roma până în momentul alegerilor pentru a face cerere de înscriere iar apoi vor primi un atestat de vot. Astfel vom da dovadă că românii vor să participe activ la viaţa din Italia, din punct de vedere social şi politic. Oraşele unde trăim, inclusiv Roma, sunt şi ale noastre, ale românilor care muncim onest şi cinstit. În plus, a vota este o datorie civică a fiecărui cetăţean. Este posibiliatea de a alege pe cineva care să-i reprezinte şi să-i susţină, este un drept al societăţii civile. Participând la vot românii pot avea o voce în Italia. Dumitru Ilinca În februarie anul trecut, un român din Padova, necunoscut până atunci, intra în forţă pe scena publică, anunţându-şi intenţia de a candida ca independent pentru un post de europarlamentar. Dumitru Ilinca, acum în vârstă de 38 ani, avea nevoie de 100.000 de semnături. A intrat în politică optimist, a trecut prin două partide şi s-a convins că drumul politic greu. A acumulat experienţă şi acum are nevoie de câteva sute de voturi pentru a ajunge consilier la Treviso din partea partidului "Italia dei Valori" condus de Antonio Di Pietro.

Dumitru Ilinca a avut o viaţă plină de greutăţi, a crescut la orfelinat la Râmnicu Vâlcea, a intrat în armată - a fost ofiţer la Timişoara - şi a fost dezamăgit de tipul de relaţii din cadrul instituţiei. A fost nevoit să emigreze şi s-o ia de la capăt. În prezent este titularul unei săli de fitness lângă Padova, şi-a cumpărat casă, are o soţie şi un copil şi s-a implicat în politică voluntar, gândind la beneficiul comunităţii româneşti din Italia.

S-a încris în Partidul Identitatea Românească, dar şi-a dat demisia, nemulţumit de felul în care se luau hotărârile, numai "de la centru". Apoi s-a înscris în formaţiunea "Nuovi Italiani – Partito Immigrati", ajungând coordonator al partidului pe regiunea Veneto. De câteva zile şi-a prezentat demisia şi din acest partid.

Dumitru Ilinca, de ce v-aţi dat demisia? Pentru că ei pierdeau timpul, încercau să ajungă la un acord cu un mare partid italian, pentru ca vicepreşedintele partidului, Marco Angelelli, un italian, vrea să obţină un mandat de deputat. Partidul e condus de un marocan, Mustafa Mansouri, dar practic Angelelli e şeful. A încercat şi în 2006, la alegerile politice, să intre în parlament cu voturile imigranţilor, dar n-a reuşit. {i acum se urmăreşte acelaşi lucru. Eu le-am spus că am o ofertă la Treviso, de la Italia dei Valori, pentru a candida pe listele lor pentru un post de consilier, dar n-au fost de acord, au spus că trebuie încă să decidă. Le-am spus că politica n-o pot face doar la Roma. Mi-am dat demisia şi acum candidez aşa cum mi-am propus.

Ce şanse aveţi la Treviso? Nu ştiu dacă am şanse, mai ales că la Treviso dreapta este foarte puternică, dar cu atât mai mult trebuie să fim prezenţi. Mizez pe sprijinul românilor din Treviso. Eu sunt din Padova, dar la Padova sunt alegeri abia anul viitor. Am acumulat foarte multă experienţă în ultima vreme, partidul imigranţilor mi-a dat o mare vizibilitate, în presa naţională şi locală, la televiziuni, la cele locale, dar şi la cele naţionale. Recent am participat la "Domenica In" şi la "Uno Mattina" şi am organizat dezbateri politice în toată Italia. Dar problema e să participăm. Noi, românii, suntem prea dezbinaţi, suntem împărţiţi între asociaţii, sindicate, partide din Italia şi partide din ţară, ca să nu mai vorbim de religie sau naţionalitate. Dacă vom fi uniţi, vom avea toţi de câştigat.

Georgel Matei

Georgel Matei, preşedintele asociaţiei "Tricolorul" din Tivoli, încă din 2006 ne declara că va candida la următoarele alegeri administrative, pentru un post de consilier comunal. Alegerile au sosit, chiar dacă mai devreme decât ne aşteptam, şi Georgel Matei este la fel de convins că are şanse mari de a fi ales. La Tivoli s-au înscris peste 700 de români pe liste, majoritatea îl cunosc şi speră că îl vor şi vota.

Georgel Matei, cu ce partid mergi la alegeri? Candidez pe listele coaliţiei de stânga "sinistra arcobaleno" din Tivoli. Am mari şanse pentru că aici s-au înscris foarte mulţi români pe liste, peste 700, Tivoli fiind oficial localitatea cu cei mai mulţi comunitari înscrişi la vot din toată Italia. La ultimele alegeri s-au ales consilieri cu 160 de voturi. Eu sper să obţin măcar 200, măcar voturile românilor pe care i-am convins eu să se înscrie pe listele electorale. Am dus multă muncă de lămurire în ultima vreme cu românii, majoritatea au fost de acord că trebuie să voteze şi au primis că votează, chiar dacă unii mi-au spus că au obligaţii faţă de anumiţi candidaţi italieni.

Cum ai ajuns să candidezi cu stânga? Paradoxal, am început tratativele cu dreapta, cu candidatul pentru postul de primar al dreptei. Trebuie spus că actualul primar şi majoritatea sunt de stânga şi stânga are cele mai mari şanse să câştige. Deci, pe dreapta sunt trei liste, mi-au propus să candidez, dar nu mi-au garantat, în caz de câştigare a alegerilor, că voi fi consilier. Cine câştigă are 18 locuri în consiliu, iar opoziţia 12. N-am fost de acord să nu respect votul românilor şi să aduc voturi la partid, apoi să intre consilier un italian pe care l-au vota, să zicem, 50 de persoane. {i atunci am acceptat oferta din stânga.

Ce caută un român în consiliul local? Orice s-ar spune, un român, indiferent cine va fi, îţi va deschide uşa, nu e ca un italian. La Tivoli mă cunosc mulţi români, nu spun că mă votează toţi cei 700, dar 400 tot mă votează.

Cum îţi faci campanie electorală? Afişe prin oraş, fluturaşi în româneşte şi deja am trimis o scrisoare la fiecare din cei 3500 de rezidenţi români, în care îi anunţam că se votează, că au dreptul la vot şi că trebuie să se înscrie, apoi îi informam că se discută de candidatura unui român la consiliu.

Florica Lupăşteanu Florica Lupăşteanu, preşedinta asociaţiei ACERIC candidează pe listaPartidului Democrat pentru un post de consilier în cadrul Consiliuluilocal Ivrea (Regiunea Piemonte). Florica Lupăşteanu este în prezent şi consilier comunal adjunct, reprezentanta la primărie a străinilor din oraş.

"Figurez pe listele Partidului Democrat, însă nu fac parte din partid, mă prezint ca şi independent susţinut de PD", ţine să precizeze Florica, care mai adaugă: "Şi cunosc bine pe cei care se prezintă pe această listă, cred că sunt persoane de o deosebită calitate şi merg liniştită alături de ei. Carlo dela Pepa, de exemplu, candidatul PD pentru postul de primar, este un medic, profesor universitar, un om de omenie, care îşi găseşte totdeauna timp pentru orice îl solicită".

Ştie despre ce şi mai ales despre cine vorbeşte, Florica Lăpuşteanu, care nu este la prima sa experienţă politică. în urmă cu 2 ani, în 2006 ea a fost aleasă cu o majoritate covârşitoare consilier comunal adjunct, reprezentant al străinilor din Ivrea. în plus, din anul 2004 este preşedinta Asociaţiei culturale etnice a românilor din Ivrea şi Canavese ACERIC.

Spune-ne întâi cine eşti? M-am născut în Satu Mare, dar de la vârsta de 14 ani trăiesc la Rădăuţi. Am terminat liceul la Rădăuţi, actualul liceu "Hurmuzache", care la vremea mea era un liceu cu profil textil. Timp de 27 ani am lucrat la Fabrica de tricotaje "Bucovina" din Rădăuţi, ca ajutor de maistru. În 1991 am venit, împreună cu soţul meu, în Italia, la Ivrea. Am lucrat şi lucrez de toate: badantă, mediator, traducător, voluntar în închisoare. Nu mă dau înapoi de la treabă. În ţară am două fiice pe care le-am ajutat să îşi termine şcolile, iar acum fiecare dintre ele îşi construieşte o carieră. Cea mai mare şi-a dat doctoratul în chimie industrială, ingineria mediului, iar cea maimică este bursieră a statului român pentru un doctorat în chimie organică, pasionată de domeniul cosmetic.

Cum ai nimerit în politică? Pe listele PD? E o poveste mai lungă: prin 2005 la o manifestare pe care o făceam cu asociaţia, a participat şi Paola Oberto (asesor la Ivrea - n.r.), care a rămas încântată de ceea ce a văzut: eram într-o zi de sărbătoare, cu cântece şi activităţi de-ale noastre şi ea a vrut să mă cunoască. Mi-a lăsat cartea de vizită şi mi-a zis să o caut, dacă o să am nevoie. N-am avut nevoie. Ne-am reîntâlnit când eu eram reprezentant al străinilor în Consiliu. Prin noiembrie anul trecut mi-au propus să candidez pe listele lor. Am întrebat de ce mă vor şi mi-au zis: "Vrem să avem câte un reprezentant al tuturor categoriilor sociale şi profesionale, tu ai putea să reprezinţi imigranţii". Le-am spus că eu aş avea ceva de spus în ceea ce îi priveşte pe români, căci mi se părea firesc aşa.

Ţi-ai început campania electorală? Cum să nu. Prima acţiune este să spun oamenilor că alegerile administrative care vor avea loc în 13-14 aprilie 2008, oferă cetăţenilor comunitari, deci şi românilor, nu doar dreptul de a alege reprezentanţii administraţiei locale, ci şi dreptul de a fi aleşi ca şi consilieri locali. Lespun că pentru a participa e nevoie de înscriere pe listele electorale. Am pus afişe la birourile publice, la biserică, prin oraş. Duminica trecută, de exemplu, funcţionarii de la Anagrafe mi-au spus că s-au înscris peste 100 de români. Nu e rău, dar din informaţiile mele ar trebui să fie cam 450- 500 cei cu drept de vot.

Daniel Bostacă

Daniel Bostaca, preşedintele asociaţiei România din Roma, candidează la alegerile din 13 – 14 aprilie pentru un post de consilier local la San Cesareo, localitatea de lângă Roma unde este rezident. Candidează pe listele coaliţiei de stânga, pentru că stânga a apărat mereu drepturile românilor, dar e conştient că nu este în barca învingătorilor şi că, cel mult, va obţine un post de consilier în opoziţie, San Cesareo fiind în mod tradiţional un fief al dreptei naţionaliste.

Toma Daniel Bostaca are 39 ani, este originar din Braşov şi este în Italia din 1999. De profesie comerciant, a devenit cunoscut în comunitatea românească de la Roma prin activităţile asociaţiei România: duminică de duminică, de ani de zile, asociaţia organizează festivalul Anagnina, un festival al micilor, berii şi muzicii de acasă. «Festivalul Anagnina este unic nu numai în Italia, ci în toată Europa. De fapt, nimeni nu mai organizează aşa ceva pentru români, nicăieri în lume.»

De ce ai ales să candidezi pentru stânga? Candidez pe listele coaliţiei "sinistra arcobaleno" (stânga curcubeu) din care fac parte Sinistra Democratica, Rifondazione Comunista şi Comunisti Italiani. Eu sunt candidat din partea comunităţii române din San Cesareo, ca independent, nu în numele vreunui partid. Am ales stânga pentru că ea apără interesele comunităii româneşti. Cei din dreapta sunt naţionalişti şi n-au arătat niciodată deschidere către comunitatea noastră.

Câţi români s-au înscris pe listele de vot? Până acum sunt 240 de înscrişi, din 800 de rezidenţi români la San Cesareo. Mă cunosc majoritatea, pentru că nu se poate să nu fi venit în vreo duminică la Anagnina. La ultimele alegeri au ieşit consilieri şi cu 60 de voturi. Pe mine dacă mă votează 100 de români, obţin un loc în Consiliu. Nu cred că stânga va câştiga, dar din 16 consilieri, 5 sunt în opoziţie, şi aş avea şanse să obţin un mandat în opoziţie. {i cred că acolo e mai important, unde conduce dreapta, să fim prezenţi în instituţii.

Ce vei face dacă ajungi consilier? Şi voi apăra pe români cum pot, cu dinţii dacă va fi nevoie. Românii la San Cesareo au o mare problemă, sunt blocaţi la obţinerea rezidenţei prin tot felul de tertipuri birocratice. Voi face tot posibilul să deblochez problema cu rezidenţa. Suntem blocaţi şi la participarea la vot, pentru că legea electorală italiană nu prevede înscrierea din oficiu a comunitarilor pe listele electorale, ci îi obligă să piardă timpul cu înscrierea. Dacă ar face aşa pentru italieni, n-ar mai vota nimeni.

Ai avut probleme la depunerea candidaturii? Au încercat să ma blocheze. Şefa comisiei electorale nu voia să mă încrie, inventând nu ştiu ce fel de probleme, aşa că i-am spus că o denunţ şi m-am dus în audienţă şi la comisarul care ţine locul primarului, şi atunci s-a muiat şi m-a înscris. Dacă nu eşti bătăios, îşi bat joc de tine şi mulţi români păţesc aşa în relaţiile cu administraţia locală. Trebuie să fim prezenţi în interiorul instituţiilor pentru a schimba lucrurile.

Cum îţi faci campanie? Mi-am ales ca simbol electoral Columna lui Traian şi voi împărţi pliante şi voi lipi afişe. Apoi voi organiza în sâmbăta dinaintea alegerilor, pe 12 aprilie, un mare spectacol la San Cesareo, cu Sofia Vicoveanca şi Mioara Velicu şi cu bere şi mici tradiţionali. Iar dacă nu ies acum consilier, voi ontinua activitatea politică în vederea următoarelor alegeri. Eu nu abandonez ce-am început.

Articol realizat cu sprijinul publicaţiei "Gazeta Românească", ziarul românilor din Italia.