Interesul superior al copilului este invocat mereu de autorități atunci când vine vorba de legea adopției. În fapt, copiii stau cu anii în sistem, iar părinții adoptatori îmbătrânesc adunând tone de hârțoage
În sistemul de protecție din România sunt, în acest moment, circa 60.000 de copii, însă puțin peste o mie se găsesc pe listele de adopție. Aceasta pentru că, spun autoritățile, nu toți copiii lăsați în cârca statului sunt lipsiți de părinți, ci doar abandonați o vreme din sărăcie, iar, pe de altă parte, la doi ani de la ultima modificare a legii, susţin reprezentanții asociațiilor nonguvernamentale, procedura prin care un copil devine adoptabil este una extrem de dificilă și de birocratică.
Toate rudele, consultate la adopție
De 10 ani, asociațiile nonguvernamentale se zbat să obțină o modificare legislativă care să ușureze adopțiile și să redea speranța orfanilor români de a avea o familie proprie. Iată care sunt, în opinia acestora, câteva dintre impedimentele legii, care condamnă copii nevinovaţi la suferinţă.
1. Acceptul rudelor până la gradul IV. „Este cea mai mare lacună, în condițiile în care noul Cod Civil prevede că doar părinții firești sau tutorele trebuie să fie de acord cu adopția”, explică Azota Popescu, președinta Asociației Catharsis Brașov. Obținerea consimță mântu lui rudelor până la gradul IV este apreciată drept anevoioasă și consumatoare de timp nepermis de mult și de către Irina Popescu, reprezentanta Asociației SOS Infertilitatea: „Această prevedere este contrară interesului superior al copilului, ea fiind principala responsabilă pentru vârsta ridicată a copiilor declarați adoptabili și pentru problemele grave de sănătate dobândite de aceștia în timpul cât rămân în cadrul sistemului, lipsiți de atenția și de afecțiunea necesare unei dezvoltări normale”. Reprezentanții asociațiilor propun deschiderea procedurii de adopție după obținereaconsimță - mântului părinților, sau cel mult al bunicilor.
2. Atestatul de părinte adoptator, valabil un an. Până în 2011, legea prevedea ca familiile să obțină un atestat pe un an, după care, la cerere, valabilitatea acestuia putea fi extinsă încă un an, dacă nu se primea niciun copil către adopție. Acum, după modificările de acum doi ani, valabilitatea atestatului este de un an, după care familia adoptatoare trebuie să reia întreaga procedură, în condițiile în care doar evaluarea durează 6 luni.
3. Lipsa sancțiunilor pentru funcționarii care nu respectă legea. „În numeroase cazuri, legea existentă nu e aplicată, cum este situația bebelușilor abandonați în maternități cu părinți necunoscuți, cărora ar trebui să li se deschidă procedura adopției în circa 30 de zile, lucru care nu se întâmplă în prezent”, spune Irina Popescu. Aceasta să permită părinților biologici care doresc să renunțe la nou-născuți să cedeze tutela cui doresc și să permită adopția, fără alte procedure greoaie, firește, după verificarea îndeplinirii tuturor condițiilor necesare pentru a preveni abuzurile.
4. Simplificarea biro crației. Termenele stabilite de legea actuală sunt prea lungi. Simplificarea procedurilor de adopție este o necesitate reală, nu un moft al potențialilor părinți adoptatori. Principalii beneficiari vor fi copiii, care vor deveni mai repede adoptabili”, spune, la rândul ei, Azota Popescu.
5. Familiile mixte, silite să stea în România un an. Dacă adopția națională este dificilă, cea internațională este aproape imposibilă, susține Azota Popescu. Legea permite adopția internațională pentru familiile mixte, cu condiția ca părinții adoptatori să-și stabileasă domiciliul permanent în România timp de un an. “Niciun străin din Europa sau de peste Ocean nu o să se mute un an în România pentru a adopta. Plus, că nu li se oferă decât copii mai mari de 2 ani și cu dizabilități”.
Ministerul Muncii lucrează la schimbarea legii adopțiilor
Într-un răspuns trimis EVZ, reprezentanții Ministerului Muncii, în subordinea căruia se află Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, au confirmat că se lucrează la modificarea actualei legi a adopțiilor. Astfel, se are în vedere scurtarea anumitor termene de deschidere a procedurii de adopție, modificarea reglementărilor care atestă familia adoptatoare și posibilitatea de a avea concediu de creștere a copilului în familia care adoptă micuți cu vârste mai mari de 2 sau 3 ani ( cu dizabilități).